Remus Ștefureac despre Consiliul pentru Pace, statutul de observator și prudență strategică

Publicat: 16 feb. 2026, 14:44, de Rona David, în POLITICĂ , ? cititori
Remus Ștefureac despre Consiliul pentru Pace, statutul de observator și prudență strategică

Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, consideră că decizia președintelui Nicușor Dan de a participa, în calitate de observator, la Consiliul pentru Pace inițiat de administrația președintelui american Donald Trump reprezintă „o alegere înțeleaptă, pragmatică și în interesul național al României”, în actualul context geopolitic tensionat.

Un context internațional marcat de incertitudine

Potrivit declarației lui Ștefureac, scena internațională este dominată de repoziționări strategice, reașezări de alianțe și tensiuni regionale care pot escalada rapid. În acest climat, fiecare gest diplomatic al unui stat aflat la intersecția marilor sfere de influență devine mult mai important decât în perioadele de stabilitate.

România, prin poziția sa geografică și statutul de stat membru în structuri politico-militare occidentale, se află într-un echilibru permanent între prudență, solidaritate și interes propriu. Proximitatea față de teatrul de război din Ucraina, climatul politic intern fragmentat și polarizarea accentuată a opiniei publice, amplificată de agresiuni informaționale fără precedent, sporesc miza fiecărei decizii de politică externă.

„Deciziile liderilor nu mai pot fi judecate exclusiv prin prisma simpatiilor politice interne, ci trebuie analizate în raport cu efectele lor asupra securității, economiei și credibilității externe”, subliniază analistul.

Statutul de observator: prudență strategică

Remus Ștefureac arată că participarea în calitate de observator la Consiliul pentru Pace nu presupune asumarea unor angajamente definitive, ci oferă acces direct la informații, la dinamica negocierilor și la înțelegerea direcțiilor în care se pot îndrepta deciziile marilor actori globali.

În opinia sa, prezența la masa dialogului în SUA reprezintă o „ușă deschisă” către partenerul strategic american într-o perioadă complicată pentru România. Este, totodată, o formă de protejare a intereselor strategice prin anticipare și adaptare.

Absența, susține Ștefureac, ar fi echivalat cu o diminuare voluntară a vizibilității și influenței României, lăsând altor state posibilitatea de a defini parametrii discuțiilor și oferind spațiu competitorilor sau adversarilor – declarați sau nedeclarați – să discrediteze Bucureștiul la Washington.

Dincolo de ideologii și calcule electorale

Analistul avertizează că amestecul ideologiilor și pasiunilor politice în astfel de chestiuni strategice este contraproductiv. În momente în care securitatea națională și stabilitatea regională sunt în joc, discursul public are nevoie de luciditate și de o minimă convergență de viziune, chiar și între actori politici aflați în competiție.

„O abordare matură presupune separarea interesului de stat de capitalul electoral imediat”, afirmă Ștefureac, subliniind că anumite opțiuni diplomatice nu aparțin unei tabere politice, ci arhitecturii de siguranță a întregii națiuni.

În concluzie, potrivit lui Remus Ștefureac, participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace din Statele Unite, chiar și în calitate de observator, reprezintă un gest de responsabilitate strategică într-o perioadă în care România trebuie să își consolideze poziția, credibilitatea și capacitatea de anticipare pe scena internațională.