Revoluția cognitivă: ce riscăm dacă delegăm totul inteligenței artificiale

Experţii avertizează că inteligența artificială riscă să reducă originalitatea și gândirea critică umană prin automatizarea proceselor cognitive, transformând creativitatea într-un produs mediocru și previzibil.

Inteligenţa artificială, în control

Inteligența artificială a pornit ca o încercare de a simula creierul uman. Astăzi, ne confruntăm cu o întrebare mai profundă: transformă ea, de fapt, rolul minții umane în viața de zi cu zi?

Dacă Revoluția Industrială a redus nevoia de muncă manuală, inteligența artificială pare să deschidă o nouă eră, una în care nu doar brațele, ci și procesele mentale sunt externalizate, scrie Live Science. Studenți care scriu eseuri în câteva minute, profesori care evaluează lucrări cu ajutorul roboților, designeri grafici care obțin 20 de variante de logo în câteva secunde, marketeri care testează campanii pe profiluri generate automat, programatori care scriu cod cu ajutorul unor asistenți virtuali. Eficiența e uimitoare. Dar ce se pierde în acest proces?

„Ce se întâmplă cu scriitorul care nu mai trebuie să se lupte pentru fraza perfectă sau cu designerul care nu mai schițează zeci de variante până o găsește pe cea potrivită?” se întreabă Wolfgang Messner, profesoru universitar la University of South Carolina.

12:42, 30.06.2025 • ECONOMIE

ChatGPT, motorul din spatele veniturilor recurente: Cum poți obține peste 5.000 $ lunar cu ajutorul AI-ului

12:25, 28.06.2025 • TEHNOLOGIE

Chatbotul creat de Elon Musk l-a descris pe creatorul său drept „cel mai mare propagator de dezinformări despre X”

Există riscul ca, la fel cum GPS-ul a redus capacitatea noastră de a naviga pe cont propriu, aceste „proteze cognitive” să afecteze abilitatea noastră de a gândi original.

E o situație care amintește de Revoluția Industrială. Atunci, meșteșugurile au fost înlocuite cu producția mecanizată. Pantofii, mașinile sau alimentele au început să fie produse eficient, dar uniform, fără caracter, fără unicitate. Meșteșugul a devenit o excepție, un lux sau o formă de rezistență. Ceva similar se poate întâmpla cu gândirea: algoritmii ne încurajează să confundăm viteza cu calitatea și productivitatea cu originalitatea.

AI-ul nu gândeşte!

Problema nu este că AI-ul ne va înșela, ci că vom ajunge să acceptăm mediocritatea drept standard. Într-o lume unde totul e „destul de bun”, unde lucrurile se fac repede și fără efort, riscăm să pierdem profunzimea, nuanțele și complexitatea care definesc munca umană de excepție.

Este important de înțeles că AI-ul nu gândește. Sistemele generative, cum ar fi ChatGPT sau Claude, nu fac decât să analizeze cantități uriașe de conținut uman preexistent și să anticipeze următorul cuvânt sau pixel. Practic, ele reflectă și rearanjează trecutul, fără să poată crea ceva cu adevărat nou. De aceea sunt utile: multe dintre textele și prezentările din business, marketing sau administrație urmează tipare repetitive, pe care algoritmii le pot reproduce foarte bine. Problema apare atunci când acest tip de conținut devine norma.

Totuși, AI-ul poate stimula creativitatea. Într-un set de experimente, participanții care au folosit AI pentru brainstorming au generat idei mai creative decât cei care au folosit internetul sau n-au avut niciun ajutor. Însă s-a constatat și un efect negativ: diversitatea ideilor a scăzut. AI-ul tinde să aleagă soluții medii, previzibile, și evită marginile unde apar, de regulă, inovațiile reale.

Mai grav, interacțiunea frecventă cu aceste sisteme poate remodela, subtil, felul în care gândim. Într-un experiment, participanții care au primit sugestii greșite de la AI au continuat să greșească și după ce nu mai foloseau acel instrument. Biasurile algoritmilor ajung să devină biasurile noastre.

Creativitatea autentică nu înseamnă doar recombinarea a ceea ce a fost deja. Înseamnă salturi conceptuale, gândire interdisciplinară și experiență directă. AI-ul nu poate înlocui asta. El poate oferi un rezumat, o idee acceptabilă, un design convenabil. Dar rar produce ceva transformator.

Așadar, provocarea nu e doar tehnologică, ci și culturală. Cum păstrăm valoarea gândirii umane într-un mediu inundat de conținut sintetic?

Așa cum mecanizarea a distrus anumite meserii, dar a creat altele, și AI-ul poate duce la forme noi de muncă intelectuală. Dar totul depinde de cum alegem să folosim aceste instrumente. Wolfgang Messner înceheie cu afirmaţia că răspunsul nu e scris în cod, ci ține de noi.