Revoluția pensiilor: Comisia Europeană mută accentul de pe sistemul public pe cel privat

Comisia Europeană a adoptat un pachet amplu de măsuri care schimbă arhitectura sistemelor de pensii din statele membre, prin mutarea accentului pe pensiile suplimentare – ocupaționale și private – ca instrumente esențiale pentru asigurarea unor venituri adecvate la bătrânețe. Pensiile publice rămân baza sistemelor naționale, însă Bruxelles-ul avertizează că, în multe cazuri, acestea nu vor fi suficiente pentru menținerea unui nivel de trai decent, mai ales pentru categoriile vulnerabile și pentru femei.

Pensia publică rămâne baza, dar nu mai este suficientă

În comunicarea oficială, Comisia Europeană explică faptul că pachetul de măsuri are rolul de a completa, nu de a înlocui pensiile de stat. Contextul este marcat de îmbătrânirea populației, schimbările demografice și transformările de pe piața muncii, care pun presiune pe sistemele publice de pensii.

Executivul european arată că pensiile suplimentare – ocupaționale (legate de locul de muncă) și personale (individuale) – pot contribui la diversificarea veniturilor la pensionare și la creșterea securității financiare, în condițiile în care „în multe cazuri, [pensiile publice] nu vor fi suficiente pentru a menţine un nivel de trai adecvat, în special în rândul persoanelor vulnerabile şi al femeilor, unde disparitatea de gen în ceea ce priveşte pensiile între bărbaţi şi femei se ridică în prezent la 24,5%”.

Măsurile fac parte din strategia Comisiei privind uniunea economiilor şi a investiţiilor, care urmărește atât protejarea viitorilor pensionari, cât și mobilizarea economiilor populației pentru investiții productive în economia europeană.

06:59, 17.11.2025 • ECONOMIE

Comisia Europeană pregătește taxe noi pe alimente. Ce produse ar putea deveni mai scumpe în 2026

15:06, 15.11.2025 • Internațional

Comisia propune o nouă formulă în bugetul UE pentru sprijinul agricol și regional

Autoînscrierea în pensii suplimentare – recomandare oficială pentru statele membre

Unul dintre pilonii pachetului este recomandarea oficială adresată statelor membre de a introduce sau extinde mecanismele de autoînscriere în scheme de pensii suplimentare. Ideea este ca lucrătorii să fie incluși automat în astfel de scheme, cu libertatea deplină de a renunța ulterior.

Comisia „recomandă statelor membre să pună în aplicare, în conformitate cu circumstanţele naţionale şi respectând pe deplin rolul şi autonomia partenerilor sociali şi prerogativele de negociere colectivă, autoînscrierea, şi anume includerea automată a lucrătorilor în pensiile suplimentare, cu libertatea deplină a persoanelor de a renunţa”.

Modelul urmărește să crească participarea voluntară la pensiile suplimentare, folosind exemple de bună practică deja existente în unele state UE sau în alte țări. Logica este că mulți angajați nu se înscriu din lipsă de informare sau din inerție, deși pe termen lung aceste produse le pot crește veniturile la pensie.

Sisteme de urmărire a pensiilor și tablouri de bord naționale

Un alt element important al pachetului este crearea unor instrumente prin care cetățenii și decidenții să aibă o imagine clară asupra drepturilor și a evoluțiilor în domeniul pensiilor.

Pentru cetățeni, Comisia susține dezvoltarea unor „sisteme de urmărire a pensiilor” la nivel național. Aceste platforme ar trebui să le permită oamenilor să vadă într-un singur loc ce drepturi acumulează în toate sistemele de pensii – publice, ocupaționale și private – și ce nivel estimativ de venit ar urma să aibă la pensionare. Astfel de sisteme ar trebui să fie compatibile cu Serviciul european de urmărire, pentru a sprijini mobilitatea transfrontalieră a lucrătorilor.

În paralel, Comisia propune ca statele membre să elaboreze „tablouri de bord naţionale privind pensiile”, destinate factorilor de decizie. Acestea ar urma să ofere informații consolidate privind acoperirea, sustenabilitatea și adecvarea sistemului de pensii cu mai mulți piloni. Ulterior, aceste instrumente naționale ar urma să fie integrate într-un tablou de bord al pensiilor la nivelul UE.

Revizuirea Directivei IORP II: consolidarea pensiilor ocupaționale

Pe partea de ofertă, Comisia propune modificarea Directivei privind instituţiile pentru furnizarea de pensii ocupaţionale (IORP II). Scopul declarat este de a sprijini funcționarea mai eficientă a schemelor ocupaționale și de a permite atingerea unei „dimensiuni critice” pentru diversificarea investițiilor și reducerea costurilor.

Executivul arată că, deși Directiva IORP II a stabilit standarde comune pentru buna gestionare și supraveghere, „multe scheme rămân prea mici pentru a-şi diversifica investiţiile şi pentru a oferi rezultate optime pentru deponenţi”.

Noua propunere legislativă urmărește:

• întărirea protecției deponenților;
• eliminarea barierelor din calea consolidării determinate de piață și a altor forme de asociere;
• facilitarea economiilor de scară, care pot duce la costuri mai mici și portofolii de investiții mai diversificate, inclusiv în capitaluri proprii.

Potrivit Comisiei, aceste modificări ar trebui să ajute instituțiile de pensii ocupaționale să obțină „un randament mai mare al economiilor cetăţenilor” și, în același timp, să creeze noi oportunități de finanțare pentru întreprinderile europene.

PEPP, regândit: un „PEPP de bază” mai simplu și mai ieftin

Executivul comunitar propune și modificarea Regulamentului privind produsul paneuropean de pensii personale (PEPP), care până acum a fost foarte puțin utilizat în practică. Obiectivul este ca PEPP să devină o opțiune reală pentru cetățeni, mai accesibilă și mai eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Revizuirea „introduce un ‘PEPP de bază’ la preţuri accesibile şi uşor accesibil, investit în active financiare simple şi oferit publicului fără consiliere”. Pentru cei care doresc produse mai complexe, rămân disponibile PEPP „adaptate”, care pot include garanții și structuri investiționale avansate, dar care vor necesita consiliere pentru a fi bine înțelese.

În plus, PEPP va putea fi folosit și la locul de muncă, ca vehicul pentru autoînscriere, dacă legislațiile naționale permit acest lucru și dacă sunt respectate prerogativele partenerilor sociali. Statele membre vor fi obligate să acorde un tratament fiscal comparabil între PEPP și produsele naționale similare, pentru a nu dezavantaja produsul paneuropean.