Revoluție în Armată: Guvernul lansează reforma serviciului militar și a rezerviștilor

Guvernul urmează să adopte astăzi un proiect legislativ de amploare, care modifică și completează Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare. Documentul, elaborat de Ministerul Apărării Naționale, își propune să actualizeze cadrul normativ în domeniu, astfel încât să răspundă noilor realități de securitate și să coreleze prevederile legii cu alte acte normative intrate în vigoare în ultimii ani.

De ce este necesară modificarea legii

Autoritățile susțin că legislația actuală conține lacune și ambiguități. Termeni esențiali precum „recrut” sau „rezervist voluntar” nu sunt definiți clar, iar modul în care cetățenii români își exercită obligațiile militare diferă în funcție de situații, ceea ce poate crea dificultăți în caz de mobilizare, stare de asediu sau război.

Totodată, apariția unor noi acte normative – precum Legea poliției locale nr. 155/2010, Statutul rezerviștilor voluntari (Legea nr. 270/2015) sau modificările aduse statutului soldaților și gradaților profesioniști – a generat necorelări legislative ce trebuie corectate.

Un alt argument invocat de Executiv îl reprezintă migrația forței de muncă după aderarea României la UE, fenomen care complică relația cetățenilor cu obligațiile militare, mai ales în cazul celor aflați temporar în străinătate.

Principalele modificări

Noul proiect de lege introduce o serie de schimbări majore, care au rolul de a actualiza legislația privind pregătirea populației pentru apărare și de a consolida rezerva Armatei României.

Definirea termenilor-cheie. Proiectul clarifică noțiuni fundamentale precum „recrut”, „rezervist voluntar”, „soldat/gradat în termen” sau „mobilizare”. Lipsa unor definiții clare a dus în trecut la interpretări diferite și la dificultăți în aplicarea unitară a legii. Prin introducerea unor definiții standardizate, se urmărește creșterea predictibilității și a disciplinei juridice în gestionarea resursei umane pentru apărare.

Introducerea noțiunii de „soldat/gradat voluntar în termen”. Aceasta este una dintre cele mai importante modificări. Cetățenii români vor putea să se înscrie voluntar pentru efectuarea serviciului militar de bază, pe o perioadă determinată. După suspendarea stagiului militar obligatoriu în 2007, rezerva Armatei a început să se diminueze semnificativ, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la capacitatea de mobilizare în caz de conflict. Noul cadru va permite completarea și instruirea rezervei printr-o formă modernă, voluntară, adaptată la nevoile actuale ale armatei.

Extinderea serviciului militar activ la studenții din universități civile. Proiectul introduce posibilitatea ca studenții care urmează programe de formare în universități civile, dar finanțate de Ministerul Apărării Naționale, în domenii precum psihologie, sociologie, jurnalism sau istorie, să fie considerați militari activi. Aceștia vor avea statut militar pe perioada studiilor, cu drepturi și obligații corespunzătoare, chiar dacă nu urmează cursuri într-o academie militară. Măsura urmărește să acopere nevoia de specialiști în domenii conexe apărării, dar esențiale în gestionarea războiului informațional, a comunicării strategice sau a suportului psihologic.

Reglementarea obligațiilor pentru cetățenii români aflați în străinătate. Legea prevede proceduri clare pentru cetățenii care trăiesc sau muncesc temporar peste hotare. În situații excepționale – precum mobilizarea generală sau declararea stării de război – aceștia vor fi obligați să se prezinte la centrele militare din România, potrivit instrucțiunilor autorităților. Reglementarea vine în contextul unei mobilități crescute a forței de muncă după aderarea României la UE și are scopul de a asigura coerență în aplicarea obligațiilor militare indiferent de reședința temporară.

Instruirea rezervei operaționale pe timp de pace. Până acum, cadrul legal nu era suficient de clar cu privire la modul de pregătire a rezervei în perioadele fără crize. Noul proiect introduce posibilitatea instruirii regulate a rezerviștilor, chiar pe timp de pace, prin programe și convocări planificate. Această măsură va permite menținerea unui nivel constant de pregătire și o reacție mai rapidă în caz de mobilizare.

Includerea foștilor polițiști și polițiști de penitenciare în categoria rezerviștilor. Aceștia vor putea fi mobilizați în situații excepționale, dată fiind experiența lor profesională și pregătirea în domeniul securității și ordinii publice. Prin această modificare, baza de resurse umane disponibile pentru apărare se extinde și se diversifică.

Clarificarea obligațiilor angajatorilor. Angajatorii nu vor mai fi obligați să transmită lunar situația angajaților cu obligații militare către centrele militare, cum prevedea legea actuală. Raportările vor fi făcute doar la solicitarea expresă a centrelor militare. Astfel se reduce birocrația pentru mediul privat, dar se păstrează accesul autorităților la informații atunci când este necesar.

Regimul de drepturi pentru elevii și studenții din învățământul militar și civil. Proiectul prevede un cadru clar privind drepturile și obligațiile elevilor și studenților din academiile și școlile militare, precum și pentru cei școlarizați în universități civile pe locuri finanțate de Ministerul Apărării. Aceste categorii vor beneficia de protecție socială, cazare, echipament și, după caz, soldă sau burse, asigurându-se astfel condiții mai atractive pentru tinerii care aleg o carieră militară.

Obiectiv: o armată mai bine pregătită și o rezervă solidă

Prin aceste măsuri, Guvernul își propune să asigure o Armată mai flexibilă, mai bine pregătită și cu o rezervă consistentă. Reforma urmărește nu doar refacerea rezervei, ci și adaptarea ei la realitățile de securitate actuale – inclusiv la noile tipuri de amenințări hibride și la necesitatea unei reacții rapide în situații de criză.

Executivul avertizează că amânarea acestor modificări ar putea slăbi capacitatea de reacție a Armatei României și ar lăsa descoperite anumite domenii critice pentru apărare. Proiectul răspunde, de altfel, obiectivelor prevăzute în Strategia Națională de Apărare 2020–2024, care stabilește consolidarea rezervei operaționale drept prioritate.

Rezultatul urmărit este crearea unei forțe armate echilibrate, cu resurse umane diversificate, în care serviciul militar voluntar, instruirea rezerviștilor și integrarea specialiștilor din domenii civile să contribuie la o mai bună reziliență națională.

Ce urmează

Proiectul de act normativ urmează să fie adoptat în ședința de Guvern de astăzi, urmând ca ulterior să intre în dezbaterea Parlamentului. Normele de aplicare vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului și ordine ale ministrului Apărării Naționale.

Pe timp de pace, implementarea se va face în limita fondurilor aprobate anual, iar în situații de criză cheltuielile vor fi acoperite din Fondul de rezervă bugetară sau, în caz de război, din bugetul special de stat pentru război.

Legea apărării naționale a României

Tot azi, Guvernul României va adopta proiectul de lege intitulat „Legea apărării naționale a României”, un act normativ conceput pentru a moderniza și armoniza legislația din domeniul apărării naționale. Inițiativa, parte a Programului de guvernare 2025–2028 și bazată pe Hotărârea Parlamentului nr. 25/2025 privind acordarea încrederii Guvernului, își propune să ofere instituțiilor responsabile instrumentele necesare pentru o reacție rapidă și flexibilă în fața provocărilor de securitate interne și internaționale.

De ce este nevoie de o nouă lege

Legea actuală, Legea nr. 45/1994 privind apărarea națională, a fost adoptată înainte de revizuirea Constituției din 2003 și de integrarea României în NATO și UE, iar între timp au fost emise numeroase acte normative care influențează organizarea și funcționarea forțelor armate. Printre acestea se numără Legea nr. 395/2005 privind suspendarea serviciului militar obligatoriu, Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, Legea nr. 203/2015 privind planificarea apărării și alte acte cu impact asupra pregătirii și desfășurării operațiunilor militare.

Expunerea de motive a proiectului subliniază că mediul global de securitate s-a schimbat profund: riscurile sunt mai greu de anticipat, iar granița dintre amenințările clasice și cele hibride este tot mai difuză. Totodată, progresul tehnologic rapid și lecțiile învățate din misiuni internaționale recente impun o coordonare mai bună între instituțiile cu atribuții în apărare și un cadru legal clar care să susțină capabilitățile armatei, reziliența națională și descurajarea eficientă a oricăror amenințări.

Adoptarea noului act normativ are și scopul de a armoniza legislația internă cu normele și standardele internaționale, în special cu prevederile Alianței Nord-Atlantice și cu Politica de Securitate și Apărare Comună a Uniunii Europene.

Schimbările preconizate

Proiectul redefinește conceptul de apărare națională și clarifică relațiile instituționale și sociale implicate, atât la nivel intern, cât și în context internațional. Printre principalele noutăți se numără:

• Integrarea relațiilor sociale în domeniul apărării: Legea prevede modul în care autoritățile pot proteja valorile constituționale ale statului și cum se exercită dreptul la autoapărare individuală, în corelare cu angajamentele României în cadrul organizațiilor internaționale, inclusiv dreptul la apărare colectivă conform articolului 51 din Carta Națiunilor Unite.

• Corelarea cu planificarea apărării: Documentul nu mai face referire la „doctrina militară”, ci la planurile naționale și departamentale de apărare, care stabilesc tipurile de forțe implicate, obiectivele operaționale și necesarul de capabilități pentru îndeplinirea misiunilor.

• Rolul Ministerului Apărării Naționale: Actul normativ clarifică rolul central al ministerului în coordonarea tuturor acțiunilor forțelor implicate în apărarea țării și în asigurarea implementării Strategiei Naționale de Apărare și a Strategiei Militare.

• Transferul temporar de autoritate: Proiectul reglementează transferul temporar de comandă și control în operațiunile internaționale, fără a limita autoritatea națională, și clarifică drepturile și responsabilitățile personalului participant.

• Principiul conducerii unice și interinstituționale: Noul cadru legislativ statuează conducerea unică la nivel strategic și coordonarea cu Ministerul Afacerilor Interne pentru mobilizare, starea de asediu sau război. Aceasta vizează creșterea interoperabilității și complementarității între forțele militare și cele ale MAI.

• Gestionarea amenințărilor hibride: Legea prevede modalități de angajare a capabilităților militare și nonmilitare în fața amenințărilor hibride, care nu necesită declararea stărilor de excepție, dar care pot afecta securitatea națională.

• Angajarea forțelor în afara teritoriului României: Actul normativ clarifică cadrul legal pentru protejarea cetățenilor români aflați în străinătate și participarea forțelor armate la operațiuni internaționale.

• Analiza Strategică a Apărării: Se instituie un proces periodic de evaluare a capabilităților și vulnerabilităților, în corelare cu Strategia Națională de Apărare, pentru a asigura o adaptare continuă la riscurile interne și externe.

• Corelarea legislației cu misiunile Armatei României: Proiectul clarifică competențele, procedurile și organizarea structurilor implicate în planificarea și desfășurarea operațiunilor militare pe teritoriul național, în acord cu tratatele internaționale și prevederile constituționale.

Impactul și obiectivele noii legi

Potrivit autorităților, adoptarea acestei legi va permite:

• o mai bună coordonare între instituțiile cu atribuții în apărare;

• creșterea rezilienței și interoperabilității structurilor militare și de protecție;

• o reacție rapidă și eficientă la amenințări hibride sau clasice;

• alinierea legislației interne la standardele NATO și UE;

• modernizarea structurii instituționale și operaționale a Armatei României.

Documentul urmărește, totodată, protecția valorilor constituționale, suveranității și integrității teritoriale, precum și consolidarea unui sistem coerent de apărare care să răspundă provocărilor globale, regionale și locale.

Pașii următori

După adoptarea de către Guvern, proiectul va fi transmis Parlamentului pentru dezbatere și aprobare finală. Normele de aplicare vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului și ordine ale ministrului Apărării Naționale. Implementarea pe timp de pace va fi realizată în limita fondurilor aprobate anual, iar în situații de criză cheltuielile vor fi acoperite din Fondul de rezervă bugetară sau din bugetul special de stat pentru război.

EM

EM-1