Revoluție în zootehnie. Oaia de Botoșani cu lână roz intră în istorie

Publicat: 20 oct. 2025, 21:58, de Corina Oprea, în ACTUALITATE , ? cititori
Revoluție în zootehnie. Oaia de Botoșani cu lână roz intră în istorie

În nordul României, la Stațiunea de Cercetare Popăuți din Botoșani, cercetătorii se află în fața unei premiere mondiale în zootehnie: omologare pentru oaia Karakul cu nuanțe de roz în lână. Proiectul, început discret în anii ’80, este rezultatul uneia dintre cele mai longevive și complexe munci de selecție genetică din zootehnia românească.

De la Karakul uzbec, la oaia roz de Botoșani

Totul a pornit de la o întrebare aparent simplă, dar extrem de ambițioasă: cum poate fi păstrată finețea pielii Karakulului uzbec, adaptând în același timp animalul la climatul aspru al Moldovei? Răspunsul a venit prin încrucișări atent controlate între rasa Karakul, originară din Uzbekistan, și Țurcana neagră, cunoscută pentru rezistența la frig.

După aproape patru decenii de selecții și încrucișări succesive, Karakulul de Botoșani a ajuns să aibă 85% sânge Karakul și 15% sânge Țurcana, potrivit inginerului zootehnic Daniel Nechifor.

Evoluția varietăților omologate

De-a lungul anilor, cercetătorii au omologat mai multe varietăți de Karakul de Botoșani: brumarie și neagră în 1989, maro în 2010 și sur în 2018. În prezent, stațiunea se află în etapa finală pentru omologarea a două noi varietăți: alb și roz.

Nuanțele roz-pal apar pe spate, laterale și cap, conferind animalului un aspect unic, fără precedent în zootehnia mondială. Specialiștii subliniază însă că accentul nu cade pe culoare, ci pe diversitatea genetică și adaptabilitatea rasei. Formula exactă a pigmentului roz rămâne un secret de laborator, parte din know-how-ul echipei botoșănene.

Munca la această varietate nu a fost deloc simplă. Karakulul de Botoșani este sensibil în primul an de viață, iar mieii sunt crescuți în adăposturi controlate, feriți de paraziți și de variațiile de temperatură. Fiecare generație este analizată genetic și selectată riguros, pentru a asigura continuitatea caracteristicilor dorite.

Proiectul a transformat Stațiunea Popăuți într-un adevărat laborator de inovație genetică, sub coordonarea Academiei de Științe Agricole și Silvice. Rezultatele cercetării au relevanță internațională, demonstrând că România poate genera inovații autentice în domeniul zootehnic.