Revoluție istorică la Vatican: Se renunță la limba latină, iar documentele trec la digitalizare completă. Ce reguli dure a impus Papa Leon
Biserica Catolică traversează una dintre cele mai ample reforme administrative din ultimele decenii, marcată de decizii care schimbă fundamental modul de funcționare al Curiei Romane. Papa Leon al XIV-lea a semnat recent două acte normative esențiale care vor remodela viața de zi cu zi în interiorul Sfântului Scaun: noul Regulament al Curiei Romane și Regulamentul de Personal. Aceste schimbări vizează transformarea unei structuri milenare într-o instituție modernă, adaptată realităților secolului XXI, prin digitalizare forțată și noi rigori birocratice.
Adio, latină! Digitalizarea preia puterea
Una dintre cele mai izbitoare schimbări, care marchează o ruptură de tradiție, este renunțarea la limba latină ca limbă principală de lucru a Vaticanului, relatează mediafax.ro. Deși oficialii păstrează o portiță deschisă în teorie, practica va impune utilizarea limbilor de circulație internațională. La Articolul 50 se precizează că „instituțiile curiale își vor redacta în mod normal actele în latină sau într-o altă limbă”, însă oficialii Vaticanului recunosc, în privat, că acest lucru înseamnă, de fapt, abandonarea limbii latine. Se va pune accent pe limbile modernă precum engleza, italiana sau franceza, pentru a se asigura că documentele majore sunt accesibile unui public larg.
Mai mult decât o schimbare lingvistică, Vaticanul intră într-o eră a tehnologiei. Reforma prevede digitalizarea completă a instituției prin implementarea unor sisteme IT omologate și organizarea de arhive digitale. Noile norme includ protocoale stricte de distrugere a documentelor, înregistrarea digitală a accesului la informații și reguli clare privind achizițiile publice, totul pentru a aduce ordine într-o „instituție guvernată de obicei și de lege”.
Relația cu credincioșii și riscurile noilor proceduri
Reforma atinge și modul în care administrația centrală a Bisericii interacționează cu mirenii. Noul regulament obligă dicasterele – instituțiile administrative locale din cadrul Bisericii – să citească și să răspundă la scrisorile și plângerile credincioșilor. Totuși, înainte de a lua o decizie, acestea trebuie să consulte direct episcopul local. Această prevedere a ridicat deja semne de întrebare, existând temeri că „acest lucru ar putea să nască abuzuri administrative locale și sancțiuni neclare în dieceze”.
De asemenea, fluxul documentelor la nivel înalt se modifică radical. Toate actele destinate Papei vor trebui să treacă mai întâi prin filtrul Secretariatului de Stat, iar documentele cu impact major vor fi verificate obligatoriu și împărtășite cu dicasterele implicate, eliminând astfel deciziile luate în izolare.
Program de șase zile și conduită ireproșabilă
Schimbările sunt drastice și pentru angajații Vaticanului. Regulamentul de Personal impune o disciplină corporatistă: săptămâna lucrătoare va fi de șase zile, cu un program fix și monitorizarea strictă a concediilor medicale. Angajații vor beneficia de 26 de zile de concediu pe an, dar vor fi supuși unor evaluări moderne ale performanței.
Un punct sensibil al reformei este interdicția angajării rudelor în același birou, o măsură menită să combată nepotismul. În plus, se cere o „conduită morală ireproșabilă” din partea tuturor salariaților. Potrivit unor surse din Vatican, opiniile sunt împărțite: unii văd această reformă ca pe o ordine binevenită într-un sistem birocratic greu de gestionat, în timp ce alții se tem de supra-centralizarea puterii în mâinile Secretariatului de Stat.