Rezidențiat doar pe hârtie: medici din România, suspectați că au prezentat diplome false Ministerului Sănătății
Procurorii Parchetului General și polițiștii Direcției de Investigații Criminale au descins, miercuri, în 14 locații din București și din mai multe județe ale țării, într-un dosar care scoate la iveală suspiciuni grave privind falsificarea diplomelor de medic specialist.
Anchetatorii cred că mai mulți doctori ar fi obținut recunoașterea unor titluri de calificare falsificate, susținând că au finalizat rezidențiatul la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Chișinău — studii care, în realitate, nu ar fi avut loc.
Rezidențiat doar pe hârtie
Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, perchezițiile au fost efectuate la sediul unei instituții publice și la locuințele mai multor persoane fizice, în cadrul unei anchete care vizează infracțiuni de înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals informatic, uz de fals și exercitarea fără drept a unei profesii sau activități.
Procurorii suspectează că un grup de medici ar fi prezentat Ministerului Sănătății diplome false de absolvire a rezidențiatului în diverse specialități, de la medicină de urgență și chirurgie plastică, până la ortodonție, imagistică medicală, chirurgie dento-alveolară, estetică și microchirurgie reconstructivă ori parodontologie.
Medicii, plătiți în România în timp ce „studiau” în Chișinău
Conform probelor strânse până acum, anchetatorii au indicii că rezidențiatul invocat nu s-a desfășurat efectiv, deși acesta presupunea prezență fizică obligatorie în clinicile universitare din Republica Moldova. În tot acest timp, medicii ar fi fost angajați cu normă întreagă în România, fiind salarizați ca atare.
Această situație ridică suspiciuni că diplomele de medic specialist ar fi fost obținute fraudulos, fără parcurgerea reală a pregătirii de specialitate, dar utilizate ulterior pentru recunoașterea titlurilor profesionale la nivelul Ministerului Sănătății.
Ancheta este în plină desfășurare, iar 12 persoane urmează să fie aduse la audieri, dacă vor fi depistate. Procurorii continuă cercetările pentru a stabili modul în care a fost posibilă obținerea și folosirea acestor documente false și dacă în rețea sunt implicați și funcționari ai instituțiilor publice din România.
Medicii suspectați că au prezentat diplome false riscă ani grei de închisoare
Ancheta declanșată de Parchetul General în cazul medicilor care ar fi obținut recunoașterea unor diplome false de rezidențiat nu are doar o miză morală, ci și una penală serioasă. Potrivit legislației în vigoare, faptele cercetate se încadrează în mai multe articole din Codul Penal, fiecare dintre ele aducând pedepse de la câteva luni până la ani de închisoare.
Citeşte şi: Fals medic estetician, prins după zeci de intervenții ilegale. La ce pericole a expus pacientele
Cei implicați sunt acuzați de înșelăciune, infracțiune prevăzută de articolul 244 din Codul Penal, care constă în inducerea în eroare a unei instituții publice pentru a obține un avantaj necuvenit. În acest caz, avantajul ar fi fost recunoașterea unui titlu profesional fals. Pedeapsa prevăzută de lege este între șase luni și trei ani de închisoare, însă dacă prejudiciul este considerabil, aceasta poate ajunge până la zece ani.
Procurorii au în vedere și acuzațiile de fals material în înscrisuri oficiale și fals informatic, infracțiuni pedepsite cu închisoare de până la cinci ani. Acestea se referă la falsificarea diplomelor, modificarea datelor din documentele universitare și utilizarea unor acte false pentru a crea aparența unei specializări obținute legal.
În plus, medicii ar fi folosit aceste documente în relația cu Ministerul Sănătății, fapt care intră sub incidența infracțiunii de uz de fals, sancționată cu până la trei ani de închisoare.
O parte dintre suspecți sunt cercetați și pentru exercitarea fără drept a unei profesii, o faptă care vizează practicarea medicinei fără calificarea reală cerută de lege. Codul Penal prevede pentru această infracțiune pedeapsa cu închisoarea de la trei luni la un an sau amendă.
Dacă ancheta va demonstra că activitatea a fost desfășurată în mod organizat, pedepsele pot fi majorate cu o treime, iar instanța poate dispune interdicția de a profesa ca medic pentru o perioadă de timp.