România 2025: Guvernul taie unde doare, sărăcia crește, iar clasa mijlocie țipă. Ceva nou? Nu prea

Guvernul României pregătește un set de măsuri de austeritate ce vizează reducerea cheltuielilor publice în anul 2025. Aceste măsuri, menite să aducă economii de aproape 10 miliarde de lei anual, sunt însă însoțite de riscuri sociale și economice considerabile, care trebuie atent gestionate.

1. Eliminarea plafonării prețului la energie

Context și impact bugetar

În ultimii ani, autoritățile au subvenționat costurile energiei electrice și gazelor naturale prin mecanisme de plafonare a prețurilor, în special pentru consumatorii casnici. Costul acestei măsuri a fost estimat la aproximativ 3 miliarde lei anual, o sumă care urmează să fie eliminată.

În locul plafonării generale, Guvernul propune acordarea unor vouchere compensatorii de 50 lei lunar pentru aproximativ 2 milioane de persoane vulnerabile, ceea ce ar implica o cheltuială anuală de circa 1,2 miliarde lei.

Astfel, economia netă estimată la buget este de aproximativ 1,8 miliarde lei anual.

06:11 • POLITICĂ

România taie bursele pentru olimpici: Ce spune Nicușor Dan, fost elev de aur la matematică

15:56 • ACTUALITATE

Guvernul vrea să interzică angajarea cadrelor militare și polițiștilor ca mercenari, inclusiv după trecerea în rezervă

Impact social și economic

• Creșterea facturilor pentru majoritatea consumatorilor, în special pentru clasa mijlocie și segmentul cu venituri medii, care nu vor mai beneficia de subvenții.

• Creșterea inflației, generată de scumpirea energiei, cu efecte în lanț asupra prețurilor alimentelor, transporturilor și serviciilor.

• Riscul sărăcirii accelerate a claselor mijlocii, cu impact negativ asupra consumului intern și creșterea tensiunilor sociale.

• Protecție parțială pentru circa 2 milioane de persoane vulnerabile, dar cu un cost bugetar semnificativ.

2. Reducerea concediilor medicale

Impact bugetar

Statistica relevă aproximativ 1 milion de cazuri suspecte de concedii medicale abuzive anual, cu un cost mediu estimat de 500 lei per concediu (inclusiv indemnizații și costuri administrative).

Măsura de reducere și control a acestor abuzuri poate genera economii directe în jur de 500 milioane lei anual.

Impact social și economic

• Posibilă îmbunătățire a disciplinei în sistemul concediilor medicale.

• Creșterea presiunii asupra angajaților și asupra sistemului medical, cu riscul ca unele persoane bolnave să nu primească concediul necesar recuperării.

• Risc de creștere a îmbolnăvirilor necontrolate la locul de muncă, din cauza reticenței de a cere concediu medical.

• Potențial impact negativ asupra productivității și sănătății pe termen mediu.

3. Tăierea sporurilor la bugetari

Impact bugetar

Sectorul public cuprinde aproximativ 1 milion de angajați, cu sporuri medii de circa 30% din salariul mediu (aproximativ 1200 lei lunar).

Noua plafonare prevede limitarea sporurilor la 15% (600 lei/lună) și un spor maxim pentru condiții periculoase de 300 lei brut lunar.

Aceasta va aduce o economie anuală de peste 7,2 miliarde lei.

Impact social și economic

• Reducerea veniturilor bugetarilor poate conduce la scăderea atractivității posturilor publice, cu efecte pe termen lung asupra calității serviciilor publice esențiale (sănătate, ordine publică, intervenții de urgență).

• Creșterea nemulțumirii și riscul unor proteste sindicale.

• Ca măsură compensatorie, angajații vor primi 1-3 zile libere suplimentare pe an, insuficiente pentru a compensa integral pierderea financiară.

4. Reducerea burselor studenților

Impact bugetar

Numărul estimat de studenți beneficiari de bursă este de circa 150.000, cu o bursă actuală medie de 370 lei lunar.

Reducerea bursei la 220 lei lunar va aduce o economie anuală estimată la 225 milioane lei, pe durata anului universitar (10 luni).

Impact social și economic

• Scăderea puterii de cumpărare a studenților, în special a celor din familii cu venituri reduse.

• Risc crescut de abandon școlar și demotivare în rândul tinerilor.

• Posibile proteste studențești și amplificarea tensiunilor sociale în mediul universitar.

Proiecție pe termen mediu: 2025-2027

Considerând o creștere moderată a costurilor cu 5% pe an, economiile potențiale cumulându-se astfel:

Economiile în cei trei ani echivalează cu bugetul mediu anual al educației din România sau acoperă aproape un sfert din cheltuielile anuale ale sănătății, potrivit datelor recente.

Comparativ cu alte capitole bugetare

• Sănătate: aproximativ 40 miliarde lei anual

• Educație: aproximativ 30 miliarde lei anual

• Apărare: aproximativ 10 miliarde lei anual

Economiile anuale generate de măsurile propuse (9,7 miliarde lei) ar putea acoperi o parte semnificativă a acestor sectoare, însă cu costuri sociale importante.

Impact social și economic negativ

Măsurile propuse pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale în 2025 au potențialul de a aduce economii totale de aproape 10 miliarde lei anual și peste 30 de miliarde lei în următorii trei ani. Aceste economii pot contribui la reducerea deficitului bugetar și la respectarea țintelor fiscale europene.

Cu toate acestea, măsurile au un impact social și economic negativ care nu poate fi ignorat:

• Creșterea costurilor energiei pentru majoritatea populației, cu riscuri sporite de sărăcie energetică și tensiuni sociale;

• Presiunea sporită asupra angajaților din sectorul public, cu risc de demotivare și proteste;

• Restricții asupra concediilor medicale care pot afecta sănătatea și productivitatea;

• Reducerea sprijinului financiar pentru studenți, care poate duce la creșterea abandonului școlar.

Recomandări pentru atenuarea efectelor sociale

1. Extinderea categoriilor eligibile pentru vouchere la energie, pentru a proteja mai bine segmentele vulnerabile, inclusiv anumite categorii din clasa mijlocie aflate în risc.

2. Implementarea unor măsuri de sprijin dedicate studenților cu venituri reduse, pentru a preveni abandonul școlar și a susține accesul la educație.

3. Dialog social continuu cu sindicatele și organizațiile studențești pentru a reduce tensiunile și a găsi soluții echilibrate.

4. Creșterea transparenței și eficienței în cheltuirea banului public, pentru a câștiga încrederea populației și a asigura o utilizare optimă a resurselor.

Perspective

Pentru a minimiza riscurile sociale, guvernul trebuie să dezvolte un pachet de măsuri compensatorii și să exploreze și alte surse de venituri, precum combaterea evaziunii fiscale sau ajustarea impozitelor pe venit.

În absența unei astfel de strategii integrate, austeritatea ar putea conduce la creșterea inegalităților și la o instabilitate socială și politică accentuată.