România cade 14 locuri la „stat de drept”. Cum am ajuns pe 75 și ce înseamnă, de fapt, acest clasament

Nu e doar o palmă pe obraz; e un semnal de alarmă cu sirenă: România a coborât 14 poziții într-un singur an la capitolul „Rule of Law” (stat de drept) în Global State of Democracy 2025 al International IDEA, până pe locul 75 din 173. Deasupra noastră trec zâmbind – printre alții – Jamaica, Namibia, Botswana, Emiratele Arabe Unite, Senegal, Tanzania, Gambia, dar și vecinii Bulgaria, Republica Moldova, Kosovo, Serbia, Albania. Pe primele locuri stau, fără surprize, Danemarca, Germania, Elveția, Luxemburg, Australia.

Nu e capătul lumii, dar e un „minus 14” care doare și pe care n-ai cum să-l pui pe seamă „percepțiilor”. Aici vorbim de metodologie, indicatori și comparații reci.

Ce măsoară „Rule of Law” la IDEA și de ce nu e același lucru cu WJP

International IDEA îți pune lupa pe patru sub-atribute când spune „stat de drept”: independența justiției, absența corupției, aplicarea previzibilă a legii și integritatea personală & securitatea (adică libertatea față de violență). Tehnic, e un compozit bazat pe zeci de indicatori și surse agregate; nu e un „top de păreri”.

Diferența față de bine-cunoscutul WJP Rule of Law Index (unde România era pe 41 în 2024) e tocmai ce intră în coș și cum se calculează: GSoD e o arhitectură mai largă a democrației, în care „Rule of Law” e o piesă legată de celelalte (Reprezentare, Drepturi, Participare), în timp ce WJP e un index de specialitate, cu propria baterie de sondaje și evaluări. A le amesteca dă titluri tari, dar analize slabe.

Unde suntem, exact, în 2025

În anexa de clasamente pe categorii a raportului GSoD 2025, România apare la Rule of Law cu scor 0,486 (din 1) și locul 75, cu mențiunea clară: –14 locuri față de anul anterior. Pachetul din jurul nostru arată așa: deasupra – Albania (74), Serbia (72), Kosovo (72), Moldova (64), Bulgaria (62); mai sus, în plutonul 40–50, vezi Jamaica, Namibia, Botswana, EAU, Senegal, Tanzania, Gambia.

În vârf, ordinea primelor cinci e Danemarca, Germania, Elveția, Luxemburg, Australia; la coadă, Eritrea, Libia, Yemen, Afganistan, Venezuela. Fotografia e mai puțin flatantă decât obișnuințele noastre de „țară UE”; aici nu te ajută statutul, te trag în sus (sau în jos) instituțiile.

IDEA = International IDEA (International Institute for Democracy and Electoral Assistance)
– Organizație interguvernamentală (din 1995, cu sediu la Stockholm) care sprijină democrația la nivel global.
– Publică „Global State of Democracy” (GSoD), cu indicatori pe mai multe dimensiuni: reprezentare, drepturi, participare, stat de drept etc. „Rule of Law” e doar una dintre componentele acestui tablou mai larg.

WJP = World Justice Project
– Organizație independentă, non-profit (lansată ~2006), axată strict pe statul de drept.
– Produce anual „Rule of Law Index”, construit din sondaje de teren și evaluări de experți, pe piloni precum: constrângerea guvernului de lege, lipsa corupției, justiție civilă/penală, drepturi fundamentale ș.a.

De ce am căzut: trei explicații care țin de sistem, nu de „percepție”

1) Independența justiției și aplicarea previzibilă a legii.
Anul electoral complicat (cu anularea și re-organizarea prezidențialelor), contestări zgomotoase și polarizare au apăsat exact acolo unde indexul e sensibil: predictibilitatea regulilor și respectul pentru hotărârile instanțelor. Când procedura devine tabloid, scorurile nu te iartă. (Până și profilul de țară IDEA nota, anterior, declinuri la „alegeri credibile” și libertatea presei; toate acestea se transmit, cu inerție, și în percepția robusteței statului de drept.)

2) Corupția – cazierul lung și reflexele scurte.
E suficientă o succesiune de scandaluri sau relaxări de facto în zona integrității publice ca să-ți tragă în jos „Absence of Corruption”. România are o istorie recentă de vârfuri și văi; dacă nu menții presiunea instituțională constantă, indexurile te taxează în următorul val de date.

3) Integritatea personală și securitatea.
Nu vorbim de război sau crime generalizate, ci de mai multe proxy-uri statistice (violență, abuzuri, respectarea drepturilor). Când ți se adună în casetă cazuri-șoc (ex. abuzuri sistemice în centre de îngrijire) și răspunsul statului e lent sau incoerent, punctele nu cresc.

„69, 72, 74, 75…”: comparațiile care dor

Când Bulgaria (62) și Moldova (64) îți suflă în ceafă sau te depășesc, ai două variante: fie spui că „nu se poate” (auto-mângâiere clasică), fie te uiți exact unde te bat. Spoiler: coerența și aplicarea regulilor. Kosovo (72) și Serbia (72) nu stau mai bine la tot, dar la „Rule of Law” au bifat progrese suficiente încât să te depășească. Iar Albania (74) nu mai e gluma veche din bancuri – e peste noi, la câteva sutimi.

Concluzia neplăcută: UE nu vine cu „garanție de scor”; vine cu șansa de a-l ridica, dacă vrei să muncești la procedură, la anticorupție, la independența instanțelor.

„Dar la alt index stăm mai bine!” – corect, și tocmai de aceea trebuie să înțelegi diferențele

La WJP 2024 eram pe locul 41/142, cu 0,62. Bun. Doar că GSoD/IDEA nu e WJP. Metodologiile sunt diferite; seturile de indicatori, la fel. Un declin într-un index te obligă să-ți pui întrebări chiar dacă altul te menajează. E sănătos să privești coerența între măsurători, nu să alegi doar ce-ți convine. Un stat matur își urmărește toți senzorii de bord.

Ce e de făcut (lucruri plictisitoare, adică exact ce funcționează)

1) „Predictibilitatea” nu se comunică; se livrează.

• Concursuri și numiri în sistemul judiciar cu criterii publice, audiate, contestabile.
• Calendar procedural respectat (de la anchete la procese), cu rapoarte trimestriale de progres – nu conferințe de presă.

2) Anticorupție fără pauze narative.

• Indicatori-țintă pe recuperarea prejudiciilor, confiscare extinsă, integritate în achiziții (inclusiv locale).
• Protecție reală pentru avertizori și o linie mai clară între greșeală administrativă și fapte penale – ca să nu sufoci decizia publică, dar nici să nu o „relaxezi”.

3) Presa și transparența sunt „vitaminele” statului de drept.

• Date deschise pe întreg lanțul justiție–poliție–penitenciare (timpi, soluții, costuri).
• O reformă simplă, dar decisivă: motivările hotărârilor și dosarele publicate în formate căutabile, nu ca imagini îngropate în PDF-uri.

4) Politica să lase instanțele în pace.

• Fără „războaie” cu judecători sau CCR în prime-time. Discuți instituțional, dovedești cu argumente și date, nu cu live-uri.

Ce NU e acest „minus 14”

Nu e „România la marginea prăpastiei” și nu e nici „o conspirație împotriva noastră”. E o măsurătoare comparativă care îți spune că, în 2024–2025, alții au mers mai bine sau mai repede la capitolul justiție, anticorupție, aplicarea regulilor.

Raportul însuși îți spune să interpretezi schimbările anuale cu prudență, există marje de incertitudine – dar –14 nu e o vibrație statistică; e un val real, pe care nu-l repari cu postări.

De ce contează pentru portofelul și viața ta, nu doar pentru „prestigiul țării”

„Stat de drept” înseamnă timpi mai scurți la litigii comerciale, predictibilitate în taxe și reglementări, contracte respectate, mai puțină corupție la ghișeu. Toate acestea înseamnă dobânzi mai mici, investiții mai multe, joburi mai bune. Cu cât semnalul e mai prost, cu atât capitalul vrea o primă de risc mai mare – și plătești tu, prin prețuri, dobânzi, inflație. E matematică, nu ideologie.

Concluzia, pe românește

Nu e un capriciu de ONG și nici „o notă de la Bruxelles”. –14 la stat de drept e oglinda în care n-ai voie să te uiți pe fugă. E un inventar de proceduri, instituții și reflexe. Vrei să urci la loc? Fă lucrurile plictisitoare, constant, cu capul plecat și rapoarte la timp. Nu se comunică; se livrează.

Faptul că IDEA ne pune pe 75, iar WJP ne avea pe 41 anul trecut nu e contradicție; e un dublu avertisment: ai zone care funcționează și zone care scârțâie. Repară scârțâitul, nu striga la termometru.

Note, pentru cititorii care vor să verifice:

– Clasamentul GSoD 2025 – Rule of Law: România locul 75 (scor 0,486, –14); top 5 și coada clasamentului în anexa oficială. Țările care ne depășesc în regiune: BG 62, MD 64, XK 72, RS 72, AL 74.
– Definiția și sub-atributele „Rule of Law” la International IDEA (independență a justiției, absența corupției, aplicare previzibilă, integritate și securitate personală).
– Profilul de țară România în Democracy Tracker IDEA (context și tendințe 2019–2024).
– Pentru comparație: WJP Rule of Law Index 2024, România locul 41/142 (metodologie distinctă).