România, campioana absolută a scumpirilor în UE. Avertisment sumbru: Prețurile la alimente vor exploda în 2026

Datele economice recente nu mai lasă loc de interpretări optimiste pentru români. Conform celor mai recente statistici ale Eurostat privind inflația alimentară din Uniunea Europeană, România s-a situat în anul 2025 pe primul loc la creșterea prețurilor la alimente. Discrepanța este majoră: în timp ce media europeană a fost de 2,8%, țara noastră a înregistrat o creștere de 6,7% – de peste două ori mai mare decât media UE și cea mai ridicată rată dintre toate statele membre.

Experții avertizează însă că această „performanță nedorită” nu este un accident conjunctural, ci rezultatul unor politici publice și vulnerabilități structurale care se vor acutiza în perioada următoare. Semnalele pentru 2026 indică nu o corecție, ci un risc real de agravare a situației din farfuriile consumatorilor.

Prețul politic al gazelor se va plăti la casa de marcat

Cauza principală a acestui scenariu pesimist este legată de piața energiei și de modul în care Guvernul intenționează să gestioneze prețurile. Asociația Energia Inteligentă (AEI) atrage atenția că intenția Executivului de a introduce un preț administrativ la gaze pentru populație va crea un efect de bumerang economic. Costurile care nu vor fi plătite direct de consumatorii casnici pe factură vor fi transferate către industrie, care le va include în prețul final al produselor.

„Intenția Guvernului de a introduce un preț administrativ la gaze pentru populație creează un mecanism economic bine cunoscut: costurile care nu vor mai fi plătite de consumatorii casnici vor fi inevitabil transferate spre industrie. Acest tip de intervenție nu elimină costurile, ci le redistribuie, cu efecte directe asupra prețurilor finale ale bunurilor de larg consum”, explică Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

13:23, 05.02.2026 • Energie

Răsturnare de situație în energie: Peste 30 de parlamentari vor să „re-legalizeze” termocentralele pe cărbune în România

06:59, 05.02.2026 • ACTUALITATE

Viitor incert pentru voucherele la gaze. Dumitru Chisăliță avertizează: „Riscă să fie mai degrabă un exercițiu de imagine”

Estimările specialiștilor indică o posibilă creștere a prețului gazelor pentru industrie de până la 15% față de nivelul din 2025. Într-o economie în care sectorul alimentar este puternic energofag, impactul va fi imediat. Costurile suplimentare se vor regăsi în prețul alimentelor, cu o creștere medie estimată de aproximativ 5% doar din această componentă energetică.

Diferența față de Europa devine tot mai mare

În timp ce restul Europei se stabilizează, România riscă să meargă în direcția opusă. Prognozele Băncii Centrale Europene arată o temperare a inflației în zona euro, unde rata totală este așteptată să scadă spre 1,6–2,0%, iar inflația alimentară să se situeze în jurul valorilor de 2,4–2,7%. În acest context, energia ar putea avea chiar un impact neutru sau negativ asupra inflației europene.

În schimb, România pornește dintr-o poziție mult mai fragilă. Deși Banca Națională a României anticipează o rată generală a inflației de 3,7% la finalul lui 2026, această cifră medie ascunde creșteri sectoriale majore.

„Gazul natural și energia electrică se reflectă în prețul alimentelor prin trei canale esențiale: procesarea industrială (cuptoare, abur, încălzire), transportul și depozitarea (lanțuri frigorifice, logistică) și inputurile agricole (îngrășăminte, încălzirea serelor, uscarea cerealelor). Atunci când unul dintre aceste canale este afectat, efectul se multiplică pe întreg lanțul de producție”, a detaliat președintele AEI.

Scenariul negru: Inflație alimentară de 9% în 2026

Analiza AEI arată că, într-un scenariu cu gazele pentru industrie mai scumpe cu 15%, inflația alimentelor în România în 2026 ar putea ajunge la cote alarmante, cuprinse între 7,5% și 9,0%. Astfel, există riscul real ca anul 2026 să aducă o inflație alimentară chiar mai ridicată decât cea din 2025.

„Diferența inflației alimentelor în România, față de Uniunea Europeană ar deveni astfel și mai pronunțată, de la un raport de 2,39 ori peste media din UE în 2025, România ar putea ajunge la 3,1–3,3 ori peste media europeană în 2026. Nu vorbim doar despre o problemă de prețuri, ci despre o problemă de competitivitate economică, echitate socială și coerență a politicilor”, a declarat Dumitru Chisăliță.

Dacă hrana este una dintre cele mai sensibile componente ale nivelului de trai, experții subliniază că inflația alimentară nu mai poate fi tratată ca un indicator secundar.

„În lipsa unor decizii care să țină cont de efecte în lanț ale intervențiilor administrative, România riscă să rămână nu doar campioana politici scumpirilor, ci și exemplul clar al modului în care costurile ascunselor greșite ajung, inevitabil, în farfuria consumatorului”, a concluzionat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.