România, campioana pierderilor fiscale: cum se evaporă anual 9 miliarde de euro

România rămâne campioană europeană la pierderi din TVA. Conform ultimului raport al Comisiei Europene, gap-ul de TVA – diferența dintre cât ar trebui să încaseze statul și cât încasează efectiv – a crescut în 2023 la 30%, de la 26,7% în 2022. Tradus în bani, aceasta înseamnă aproximativ 9 miliarde de euro care nu ajung la bugetul de stat.

Aceste sume nu sunt doar cifre reci, ci resurse care ar fi putut transforma economia și viața românilor. Dacă ar fi fost colectați corect, acești bani ar fi fost suficienți pentru:

• construirea a sute de kilometri de autostradă;
• finanțarea modernizării spitalelor și a dotării școlilor;
• creșterea salariilor bugetarilor sau majorarea pensiilor;
• reducerea impozitelor pentru milioane de români.

În realitate, însă, cei 9 miliarde de euro „rămân acasă” – în conturile companiilor fantomă, ale micilor meseriași care își declară parțial veniturile, sau chiar ale cetățenilor care evită plata TVA-ului. Este o economie paralelă, invizibilă, dar cu impact direct asupra calității vieții.

De ce România pierde atât de mult?

Gap-ul de TVA este rezultatul unei combinații complexe de factori structurali, economici și metodologici. România pierde anual aproximativ 9 miliarde de euro, iar fiecare cauză contribuie la această pierdere uriașă.

1. Evaziunea fiscală – economia paralelă care devorează bugetul
   Cea mai vizibilă cauză este evaziunea fiscală. Companiile fantomă apar și dispar peste noapte, iar unele firme declară doar o parte din tranzacții sau folosesc scheme complexe pentru a evita plata TVA-ului. Acești actori nu doar că subminează bugetul statului, dar creează și o concurență neloială pentru firmele corecte. În România, fenomenul este amplificat de lipsa unor controale eficiente și de sancțiuni care nu descurajează suficient neplata taxelor.
2. Autoconsum și metodologie – când calculele nu reflectă realitatea
   Un alt factor semnificativ este modul în care este calculat TVA-ul potențial colectabil. Autoconsumul, de exemplu, reprezintă bunuri produse și consumate direct de firme sau persoane fizice autorizate fără a fi înregistrate fiscal, dar care, teoretic, ar fi trebuit să genereze TVA. În plus, metodologia de calcul poate subestima sumele reale ce ar trebui colectate, transformând estimările teoretice în pierderi „acceptabile” doar pe hârtie.
3. Fluctuațiile economice – efecte directe asupra încasărilor
   Economia nu este statică, iar scăderile de consum afectează direct încasările din TVA. De exemplu, reducerea consumului de alimente și băuturi nealcoolice poate indica o parte din piață care funcționează în afara sistemului fiscal. În același timp, creșterea falimentelor și a insolvențelor duce la pierderea TVA-ului deja colectat sau neplătit, generând efecte directe asupra bugetului.
4. Structura economiei – servicii cu risc ridicat de neconformitate
   Nu toate sectoarele economice sunt la fel de ușor de monitorizat. Turismul, serviciile digitale sau comerțul online sunt domenii predispuse la neconformitate, unde TVA-ul este mai greu de urmărit și de colectat. În plus, digitalizarea încă parțială și lipsa interoperabilității între platformele fiscale permit apariția unor breșe exploatate de contribuabili.

Impactul cumulative

În termeni nominali, cele 9 miliarde de euro reprezintă „bani ipotetici”, o cifră teoretică care însă arată clar cât de mult pierde România anual. Aceste pierderi nu sunt doar statistici reci: ele reflectă resurse care ar fi putut finanța infrastructura, sănătatea, educația sau programele sociale. Administrația fiscală și economia României funcționează cu sincope semnificative, iar aceste breșe repetate permit ca banii care ar trebui să susțină dezvoltarea reală să rămână în buzunarele unor companii și persoane care nu contribuie corect la buget.

Cum stă România comparativ cu restul Europei

La nivel european, România se află pe primul loc la gap-ul de TVA, urmată de Malta (24%) și Polonia (16%). În schimb, Austria (1%), Finlanda (3%) și Cipru (3,3%) reușesc să colecteze aproape tot ce ar trebui să încaseze.

Acest decalaj arată că problema nu este doar internă, ci și structurală: România trebuie să învețe din experiența statelor cu fiscalitate performantă.

O lecție pentru fiecare român

Cifrele arată că fiecare cetățean contribuie indirect la pierderile din TVA. Dacă sumele neîncasate ar fi împărțite proporțional între cei aproximativ 19 milioane de români, fiecare ar „pierde” anual aproape 470 de euro – bani care ar fi putut ajunge în educație, sănătate sau infrastructură.

Această realitate pune în fața autorităților o întrebare simplă, dar dureroasă: cât timp va mai rămâne România campioană europeană la pierderi fiscale, în timp ce banii care ar putea transforma viețile oamenilor se află în buzunarele unor companii și persoane care nu contribuie corect la buget?

Gap-ul de TVA este o măsură a inechității și a pierderilor pentru societate. România are în față o provocare majoră: reducerea evaziunii fiscale, modernizarea administrației și recuperarea miliardelor care lipsesc anual. Fiecare euro colectat corect ar putea transforma orașe, școli și spitale, și ar oferi românilor ceea ce merită: servicii publice reale, funcționale și accesibile.