România capturată de corupția eșuată a lui Cuza
Retragerea celor 1.200 de militari americani din țara noastră, dar mai ales a diviziei de elită 101 aeropurtată care s-a relocat la baza de la Kentucky, a fost lovitura care ar fi trebuit să zguduie din temelii clasa politică de la București. De fapt, această decizie a fost KO-ut-ul dat actualei coaliții de guvernare, dar și întregii clase politice românești de către administrația Trump.
De ce s-a ajuns aici? Pentru că actuala clasă politică de la noi a încercat de mai bine de trei ani să păcălească administrația americană, mințind repetat despre foaia de parcurs ce trebuia urmată de guvernanții de la București, mai ales după ce fostul președinte Klaus Iohannis anunțase că „statul român a eșuat în misiunea de a proteja cetățenii”. Minciună, vrăjeală și multă, multă șmechereală! Ultimul avertisment american a venit prin blocarea programului Visa Waiver, dar a fost bagatelizat de politicienii de la București, care n-au înțeles, nici în al doisprezecelea ceas, că actuala clasă politică de la București nu mai este credibilă pentru administrația americană și că trebuia să facă de urgență un pas înapoi.
De fapt, statul român a eșuat de ani buni în lupta împotriva corupției, pentru că flagelul corupției s-a instituționalizat și toate instituțiile statului sunt capturate de grupurile de interese corupte până-n măduva oaselor. Astfel, s-a ajuns ca administrația centrală și cea locală să fie în metastază. Practic, chiar dacă nu a spus-o cu subiect și predicat, administrația americană a dat cartonașul roșu clasei politice de la București din cauza corupției instituționalizate care, efectiv, a capturat statul român.
În ultimii 25 de ani, mai ales după intrarea în NATO, în 2024, corupția a devenit unul dintre motivele de îngrijorarea majore ale românilor, dar mai ales a administrației americane. Corupția la români este mult mai veche decât ne închipuim, rădăcinile ei fiind foarte vechi, legate de începuturile dominației otomane și de practica cumpărării scaunului de domnitor în Moldova și Țara Românească. Sub domnia lui Matei Basarab s-a tipărit prima pravilă cunoscută ca stabilind pedepse pentru cei care luau mită, numai că, pedeapsa era valabilă, în funcție de bunăvoința domnitorului, ceea ce lăsa loc de interpretări.
Ulterior, domniile fanariote au ridicat la rang de artă vânzarea funcțiilor și a dregătoriilor. Primul cod penal care conținea prevederi exprese în ceea ce-i privește pe corupți a fost inițiat de Alexandru Ioan Cuza. „Dacă mituirea s-a urmat asupra unui judecător sau jurat pronunțând în materii criminale în favoarea sau în contra acuzatului, pedeapsa va fi maximul închisorii și pierderea dreptului de a mai fi admis în serviciu pe toată viața, el va pierde și dreptul la pensiune. Dacă mituirea s-a urmat asupra unui jurat pronunțând în materii de expropriațiune, pedeapsa va fi închisoarea de la un an până la doi ani, pierderea dreptului de a mai fi admis în serviciu pe toată viața și a dreptului de pensiune”.
Practic, problemele de corupție din vremea lui Cuza nu erau diferite de cele din epoca lui Ion Iliescu, Traian Băsescu, Klaus Iohannis și, mai nou, Nicușor Dan. Ca atare, corupția merge mai departe pentru că statul român este capturat de …interesele corupte ale politicienilor și mai ales ale serviciilor secrete de la noi și din străinătate!