România, cel mai ieftin coș alimentar din Uniunea Europeană: ce spun noile date INS-Eurostat despre prețuri, puterea de cumpărare și decalajele dintre state
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2024/10/stack-of-lei-romanian-currency-in-closeup-2023-11-27-05-21-51-utc-scaled.jpg)
Românii au plătit în 2024 cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană pentru alimente și băuturi nealcoolice, arată un raport publicat vineri de Institutul Național de Statistică (INS) pe baza datelor Eurostat. Indicele de nivel al prețurilor pentru această grupă, calculat ca procent din media UE, stabilită la 100 – este de 76 %, considerabil sub următoarele clasate, Slovacia (83 %) și Polonia (87 %). La polul opus se situează Luxemburg (125 %) și Danemarca (120 %), unde un coș alimentar similar costă cu o pătrime mai mult decât media uniunii.
Românii au plătit în 2024 cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană
Diferențele nu se limitează la produse de bază. Dacă la consumul final de bunuri și servicii un european plătește 100 euro, un român achită contravaloarea a 64 euro, nivel depășit ca ieftinitate doar de Bulgaria (60 euro). Pe podiumul celor mai scumpe economii rămân Danemarca (143 euro), Irlanda (138 euro) și Luxemburg (133 euro), țări unde veniturile sunt mai mari, dar unde structura fiscală și costul forței de muncă împing prețurile peste media continentală, mai arată datele citate de Agerpres.
Evoluția pe grupe de produse confirmă profilul de piață mică, cu costuri de producție și marje comerciale reduse. România este, de asemenea, cel mai ieftin stat membru pentru „Recreere și cultură” (67 % din media UE), în timp ce Bulgaria domină clasamentul „Articole de mobilier și uz casnic”, „Transport” și „Servicii de cazare și restaurante”. În schimb, Danemarca conduce detașat la costuri de divertisment și transport (până la 137 %). Interesant, Irlanda are cele mai ridicate prețuri din Uniune pentru „Băuturi alcoolice și tutun” (205 %) și „Întreținerea locuinței, utilități și energie” (187 %), semn că accizele și politicile fiscale pot amplifica semnificativ nota de plată.
Indicatorul PIB pe locuitor, ajustat cu paritatea puterii de cumpărare (PPC), arată însă că România rămâne la 78 % din media UE, deși prețurile sunt cu 36 % mai mici. Ungaria și Croația urmează îndeaproape (77 %), iar Bulgaria rămâne codașă (66 %). La extrema superioară, Luxemburg depășește media Uniunii cu 142 % – un rezultat explicat în bună măsură de numărul mare de navetiști și de companiile multinaționale care produc PIB în interiorul granițelor, dar nu sunt legate de o populație rezidentă pe măsură.
Programul European de Comparare (PEC), început în anii ’70 și reformat în 1999 pentru raportări anuale, oferă contextul acestor cifre. Eurostat colectează prețuri lunare pentru un nomenclator comun de bunuri și servicii în 36 de țări europene, apoi le ajustează cu PPC pentru a elimina distorsiunile valutare și inflaționiste. Astfel de comparații permit evaluarea reală a nivelului de trai și a competitivității economiilor.
Pentru România, concluziile au două fețe. Pe de o parte, costul scăzut al coșului alimentar și al serviciilor recreative rămâne un atu competitiv pentru turism și investiții de producție cu salarii moderate. Pe de altă parte, discrepanța dintre prețuri mici și un PIB per capita încă sub media Uniunii indică spațiu limitat pentru creșterea rapidă a veniturilor reale fără un salt de productivitate. În timp ce consumatorii se bucură de costuri reduse, firmele locale operează cu marje restrânse, iar statul colectează mai puține taxe indirecte per unitate de produs, ceea ce limitează finanțarea serviciilor publice.