România: creștere pe hârtie, recesiune la ușă

Publicat: 15 aug. 2025, 08:00, de Cristian Matache, în OPINII , ? cititori
România: creștere pe hârtie, recesiune la ușă

Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia României stagnează. În semestrul I din 2025, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere de 0,3% pe seria brută și 1,4% pe seria ajustată sezonier, indicând o încetinire accentuată față de anii anteriori. Comparativ cu aceeași perioadă din 2024, ritmul de creștere este aproape invizibil, iar perspectivele pentru restul anului sugerează o posibilă recesiune.

Factorii principali care explică această stagnare sunt cunoscuți: patru runde consecutive de majorări de taxe între 2022 și 2025, o inflație persistentă de circa 8% și o diminuare a consumului populației. Industria și comerțul — sectoare ce contribuie împreună cu aproape 40% la PIB — au înregistrat scăderi semnificative în lunile recente. Producția industrială a scăzut cu 2,9% în iunie 2025 față de mai și cu 1% față de aceeași lună a anului trecut, în timp ce cifra de afaceri din industrie arată o reducere a ritmului de creștere de la 11,6% în mai la 7,5% în iunie.

Consumul populației a încetinit dramatic, cu o creștere de doar 0,9% în primul trimestru, față de 6% în trimestrul IV din 2024. Indicatorii de încredere ai consumatorilor au scăzut, reflectând incertitudinea politică și efectele directe ale majorărilor de taxe. Comerțul cu bunuri alimentare și serviciile prestate populației au înregistrat scăderi anuale de 2%, respectiv 2,4%, iar perspectivele pentru trimestrul următor nu sugerează o redresare rapidă.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, recunosc riscul major ca România să intre în recesiune. Isărescu subliniază că economia se confruntă cu un deficit de cerere agregată și că principalul motor al acestei situații este încetinirea consumului intern. În context, absorbția fondurilor europene devine esențială pentru susținerea economiei. De asemenea, impactul fiscal al majorării TVA și accizelor se resimte direct asupra inflației, care ar putea atinge un maxim de 9,7% pe termen scurt.

Pe plan extern, încetinirea creșterii economice în Europa, în special în Germania — principalul partener comercial al României — adaugă presiune asupra economiei interne. În acest context, premierul Ilie Bolojan vorbește despre „dificultăți majore” și subliniază că măsurile fiscale adoptate nu au fost luate cu ușurință, dar au fost considerate necesare pentru corectarea dezechilibrelor bugetare acumulate în ultimii ani.

Situația economică actuală arată că România traversează un moment de cotitură: creșterea economică este aproape inexistentă, inflația rămâne ridicată, iar principalele motoare ale economiei sunt în încetinire. Intrarea într-o recesiune pare, conform tuturor indicatorilor, o probabilitate ridicată. Totuși, autoritățile economice par să mizeze pe capacitatea țării de a gestiona această perioadă dificilă prin politici prudente, absorbția fondurilor europene și ajustări fiscale responsabile.

În lipsa unei stimulări reale a consumului și a investițiilor, următoarele luni vor fi decisive pentru stabilitatea economică a României. Indicatorii actuali sugerează că, după mai mulți ani de creștere superficială, economia țării va trebui să se confrunte cu realitățile structurale pe termen scurt, iar politica fiscală va juca un rol esențial în modul în care criza va fi gestionată.