România, de la „Fereastra Overton” la asediul diafragmei lui Biderman

La scurt timp după intrarea României în Uniunea Europeană, fenomenul „Ferestra Overton” a pus stăpânire, pas cu pas, pe conducerea României și, totodată, pe țară. De fapt ce este fenomenul „Fereastra Overton”?

Este o fereastră de oportunități pentru cei care vor ca într-o societate să transforme o idee sau o problemă de neacceptat într-o lege normală, prin șase pași -imposibil, radical, acceptabil, rațional, popular și legal! Practic, la șefia Guvernului au fost impuși premieri scoși din joben, fără personalitate și expertiză managerială de anvergură națională sau chiar internațională, fapt pentru care, an de an, „Fereastra Overton” a atins perfecțiunea la nivelul premierilor României și nu numai.

Emil Boc, Mihai-Răzvan Ungureanu, Victor Ponta, Dacian Cioloș, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă, Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și acum Ilie Bolojan. Doar doi dintre cei 12- Boc și Bolojan, au avut, cât de cât, ceva experiență administrativă, dar de… provincie și rezultatele s-au văzut prin politica struțului cu statele NATO și UE. Ca atare, când s-au văzut la Palatul Victoria, anonimii premieri ai României și-au dat seama că aerul tare al Capitalei le face rău atât lor, cât și celor din jurul lor. Dar, fiind emanația „Ferestrei Overton”, ei au reușit să impună măsuri care erau de neconceput până la intrarea României în NATO și Uniunea Europeană.

Primul test major al „Ferestrei Overton” a fost tăierea pensiilor și salariilor cu 25% de către tandemul Traian Băsescu-Emil Boc și, totodată, desființarea a peste 70 de spitale. Însă, testul major a fost epidemia de Coronavirus, când teroarea a pus stăpânire pe România: măști, vaccinuri, restricții de circulație, interdicții aberante, cum ar fi aprinderea unei lumânări la cimitir și tancuri pe străzi. Încet, încet, teroarea Covid 19 s-a retras, dar a apărut teroarea războiului din Ucraina, adică amenințarea continuă că vom intra în război împotriva Rusiei.

Practic, de câțiva ani, populația României a intrat în Diagrama de constrângere a lui Biderman, numită și Principiile lui Biderman, care este un tabel, de fapt un grafic, elaborat de sociologul Albert Biderman în 1957, pentru a ilustra metodele de tortură chineză și coreeană asupra prizonierilor de război americani din războiul din Coreea. Graficul enumeră opt metode cronologice generale de tortură care vor distruge psihologic un individ. Numai că, în România, principiile lui Bilderman au fost aplicate populației și, pic cu pic, fiecărui locuitor al țării, fapt pentru care s-a „așternut” o stare de amorțeală generală. Adică, indiferent ce s-ar întâmpla, nu prea mai are cine să reacționeze pe motiv că „oricum nu se va întâmpla nimic”. Diagrama de constrângere a lui Biderman adaptată la România, are următorii pași, care, fără să ne dăm seama, se aplică zi de zi, săptămână de săptămână, lună de lună și an de an:

1.  Izolarea victimei: privarea persoanei de sprijinul și legăturile sociale care i-ar da capacitatea de a rezista. Dezvoltarea unei anxietăți intense față de propria persoană în cazul victimei. A face victima dependentă de autoritate.

2.  Monopolizarea percepției: concentrarea atenției victimei asupra unei situații dificile și urgente, forțarea introspecției. Eliminarea informațiilor care le contrazic pe cele ale autorității. Sancționarea tuturor acțiunilor insubordonate.
3. Inducerea epuizării: slăbirea voinței de a rezista, fie ea fizică sau mentală.
4. Prezentarea amenințărilor: cultivarea anxietății, a stresului și a disperării.

3.  5. Arătarea indulgențelor ocazionale: oferirea unei motivații pentru a respecta ordinele, a asculta și a se supune. Evitarea, de asemenea, a dependenței de privațiunile impuse.

6. Demonstrarea omnipotenței puterii: sugerarea   inutilității și zădărniciei rezistenței la autoritate.
7. Degradarea victimei: a face ca prețul rezistenței să pară mai dăunător pentru stima de sine decât capitularea. Reducerea victimei la nivelul de supraviețuire a animalelor.
8. Cererea de acțiuni stupide și fără sens: dezvoltarea obiceiurilor de supunere față de autoritate, chiar și în cazul unor ordine total stupide, inutile și nefondate. Distrugerea liberului arbitru și a capacității de judecată a victimei.

Așadar, pas cu pas, fenomenul „Fereastra Overton” a atins perfecțiunea în România prin aplicarea principiile lui Biderman. Tristă realitate, viitor sumbru!