România elimină subvențiile pentru centrale pe gaz în case și clădiri publice! Ce se va întâmpla cu Casa Verde

Guvernul României va adopta  în ședința de astăzi un proiect de ordonanță prin care transpune în legislația națională prevederile articolului 17 alineatul (15) din Directiva (UE) 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor, măsură ce face parte din pachetul european destinat reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterii eficienței energetice în sectorul construcțiilor. Documentul prevede interzicerea, începând de la intrarea în vigoare a ordonanței, a acordării de stimulente financiare din fonduri publice pentru instalarea cazanelor autonome alimentate cu combustibili fosili.

Contextul european și angajamentele României

Adoptarea acestui act normativ este motivată de obligațiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon și tranziția către un parc imobiliar eficient energetic și decarbonat până în anul 2050. Directiva (UE) 2024/1275, intrată în vigoare la 28 mai 2024, revizuiește Directiva 2010/31/UE și face parte din pachetul legislativ european „Pregătiți pentru 55”, menit să sprijine atingerea obiectivului de reducere a emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990.

Potrivit documentului european, clădirile sunt responsabile pentru 40% din consumul final de energie la nivelul Uniunii și pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră asociate energiei, iar aproximativ 75% din clădiri sunt în continuare ineficiente din punct de vedere energetic. În acest context, politicile UE pun accent pe eliminarea treptată a utilizării combustibililor fosili în încălzire și răcire, promovarea energiei din surse regenerabile și creșterea gradului de digitalizare și automatizare în clădiri.

Ce prevede ordonanța: măsuri și excepții

Proiectul de ordonanță inițiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) stabilește un set de măsuri obligatorii pentru alinierea legislației naționale la standardele europene. Principalele prevederi sunt următoarele:

1. Interzicerea stimulentelor pentru cazane pe combustibili fosili

Începând cu data intrării în vigoare a ordonanței, nu se vor mai acorda stimulente financiare din fonduri publice (inclusiv programe naționale, fonduri europene sau scheme locale) pentru instalarea de cazane autonome pe bază de combustibili fosili – fie că este vorba despre gaz natural, păcură sau alte produse petroliere.

Această interdicție vizează atât clădirile rezidențiale, cât și clădirile publice, indiferent de tipul proiectului: construcții noi, renovări majore sau modernizări parțiale.

2. Excepții permise pentru anumite tipuri de investiții

Legiuitorul a introdus excepții justificate, menite să asigure tranziția tehnologică și continuitatea serviciilor esențiale:

• Lucrări de întreținere, reparații sau dezafectare – se pot finanța activități de mentenanță sau scoatere din uz a cazanelor existente, pentru a evita situațiile de risc sau poluare necontrolată.

• Sisteme de automatizare și control – stimulentele vor rămâne disponibile pentru implementarea tehnologiilor smart (termostate inteligente, senzori, sisteme de monitorizare), care optimizează consumul energetic și reduc emisiile, chiar dacă sunt integrate în instalații pe bază de gaz.

• Instalarea cazanelor pe gaz în rețele cu gaze regenerabile – în zonele unde infrastructura existentă permite alimentarea cu biometan, hidrogen sau alte gaze regenerabile în proporție semnificativă, se poate acorda sprijin financiar, cu condiția ca echipamentele instalate să fie compatibile cu aceste surse.

• Sisteme de încălzire hibride – dacă soluția tehnică propusă combină cazanele pe gaz cu pompe de căldură, panouri solare termice sau alte tehnologii regenerabile, stimulentele rămân posibile, în funcție de ponderea energiei verzi utilizate.

• Activități de tranziție tehnologică – proiectele care au ca scop adaptarea rețelelor și echipamentelor la utilizarea gazelor regenerabile sau a hidrogenului vor putea beneficia în continuare de sprijin financiar.

3. Mecanisme de control și sancțiuni

Pentru a evita abuzurile și utilizarea fondurilor contrar legislației:

• Se introduce obligația de recuperare a stimulentelor în cazul în care beneficiarii nu respectă condițiile impuse (de exemplu, dacă sistemul nu respectă ponderea de energie regenerabilă declarată sau nu este compatibil cu viitoarele rețele de gaze verzi).

• MDLPA și autoritățile locale vor implementa un mecanism de monitorizare periodică, prin care se verifică:

  • menținerea standardelor de eficiență energetică stabilite la momentul finanțării;

  • respectarea criteriilor de eligibilitate pe întreaga durată de utilizare a instalației.

4. Actualizarea legislației privind eficiența energetică a clădirilor

Ordonanța modifică două acte normative importante:

• OUG nr. 18/2009 – care reglementează creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, adaptând regulile de finanțare pentru a exclude sprijinul pentru soluții pe combustibili fosili.

• OUG nr. 69/2010 – referitoare la reabilitarea termică a clădirilor prin credite garantate guvernamental, unde vor fi introduse aceleași restricții și condiționalități.

De ce este necesară această măsură?

În prezent, mai multe programe naționale de investiții prevăd sprijin financiar pentru înlocuirea sau instalarea cazanelor pe combustibili fosili, ceea ce contravine noilor politici europene privind decarbonarea sectorului construcțiilor. Potrivit ordonanței, stimulentele financiare rămân permise doar în forme care sprijină digitalizarea, tranziția către surse regenerabile sau eficiența energetică.

Această schimbare vine și pe fondul unei realități îngrijorătoare: două treimi din energia utilizată pentru încălzire și răcire în clădirile europene provine încă din combustibili fosili, în timp ce gazele naturale reprezintă 39% din consumul energetic pentru încălzire, petrolul 11%, iar cărbunele aproximativ 3%.

Impactul economic și social estimat

Guvernul estimează că implementarea acestei ordonanțe va avea un efect economic pozitiv, stimulând industria construcțiilor și sectorul tehnologic prin:

• accelerarea lucrărilor de renovare energetică;

• creșterea cererii pentru echipamente și tehnologii de încălzire pe bază de energie regenerabilă;

• impulsionarea cercetării și inovării în domeniul energetic;

• crearea de locuri de muncă în proiectare, execuție și producția de materiale pentru construcții.

În același timp, măsura va contribui la reducerea sărăciei energetice, prin promovarea unor sisteme de încălzire mai eficiente și prin reducerea dependenței României de importurile de combustibili fosili.

Impactul asupra programelor naționale actuale

Adoptarea acestei ordonanțe va determina o reevaluare semnificativă a programelor naționale de sprijin pentru eficiența energetică, în special a celor care includ în prezent subvenții pentru instalarea echipamentelor pe bază de gaz natural.

1. Programul „Casa Verde”

• Componenta fotovoltaice rămâne neafectată, însă componenta destinată sistemelor de încălzire va necesita ajustări pentru a exclude cazanele pe gaz.

• Accentul se va muta pe pompe de căldură, panouri solare termice, sisteme hibride și automatizare pentru eficiență energetică.

2. Programele locale pentru reabilitarea termică

• În proiectele finanțate de autoritățile locale sau din fonduri UE (PNRR, Fondul pentru Modernizare), nu se vor mai deconta echipamente pe combustibili fosili, decât dacă acestea respectă criteriile de tranziție către gaze regenerabile.

• Va fi stimulată integrarea tehnologiilor smart și a soluțiilor cu emisii reduse în clădirile publice și rezidențiale.

3. Programele pentru instituții publice

• Școli, spitale și alte instituții care intenționau să înlocuiască centralele vechi pe gaz cu modele noi vor trebui să opteze pentru soluții hibride sau 100% regenerabile, altfel nu vor mai primi finanțare.

Implicațiile pentru consumatori și piața echipamentelor termice

1. Consumatori rezidențiali

• Costuri inițiale mai mari, deoarece soluțiile regenerabile (pompe de căldură, sisteme solare) sunt mai scumpe decât centralele pe gaz.

• Facturi mai mici pe termen lung, prin eficiență energetică ridicată și reducerea dependenței de prețul gazului.

• Acces la finanțări pentru tehnologii verzi, cum ar fi subvenții pentru pompe de căldură sau credite cu dobândă redusă pentru investiții în eficiență energetică.

2. Piața echipamentelor termice

• Cererea pentru centrale pe gaz va scădea, iar producătorii vor fi nevoiți să investească în cazane compatibile cu hidrogen sau biometan.

• Creșterea pieței pentru pompe de căldură și sisteme hibride, ceea ce va aduce noi furnizori și va stimula concurența.

• Inovație tehnologică: companiile care vor oferi soluții adaptabile la tranziția verde (de exemplu, cazane pe gaz compatibile cu hidrogen) vor rămâne competitive.

Beneficiile pentru mediu

Adoptarea ordonanței este considerată un pas esențial pentru atingerea obiectivelor asumate prin Planul Național Integrat Energie-Climă (PNIESC) și prin Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung. Aceasta va contribui la:

• reducerea emisiilor de CO₂ și a altor gaze cu efect de seră;

• creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul rezidențial și public;

• respectarea principiului european „Do no significant harm”, potrivit căruia investițiile nu trebuie să afecteze mediul în mod semnificativ.

Ce urmează?

Ordonanța urmează să fie adoptată astăzi, după care va fi publicată în Monitorul Oficial. Intrarea în vigoare va marca începutul unei schimbări majore în politica națională privind eficiența energetică a clădirilor, cu impact direct asupra pieței de echipamente termice, a companiilor din sectorul construcțiilor și a beneficiarilor finali.

NF-46