România face pasul decisiv spre trenurile de mare viteză. Când ar putea circula primele garnituri cu 250 km/h

România face un nou pas spre dezvoltarea transportului feroviar de mare viteză. Un coridor feroviar de aproape 800 de kilometri, cu o valoare estimată la aproximativ 15 miliarde de euro, este analizat într-un studiu de oportunitate recent finalizat. Proiectul vizează realizarea unei rețele care să combine modernizarea liniilor existente pentru viteze de până la 200 km/h cu construcția unor linii noi, duble, ce vor permite să circule trenurile de mare viteză pe axa Constanța-București-Oradea.

Studiul de oportunitate finalizat de compania canadiană Atkins Réalis

Conform unui document oficial, studiul de oportunitate a fost finalizat în luna decembrie 2025. Acesta a fost realizat de consorțiul internațional Atkins Réalis, companie canadiană cunoscută anterior sub numele SNC-Lavalin. Studiul a avut ca obiectiv analizarea condițiilor necesare pentru dezvoltarea unui sistem de tren de mare viteză în România.

Documentul valorifică experiența altor state europene, identifică cerințele tehnice, investiționale și operaționale, evaluează fezabilitatea economică și financiară, precum și definește pașii necesari pentru implementarea proiectului integrat în rețeaua TEN-T. Analiza reprezintă cel mai avansat demers de până acum în direcția realizării unei căi ferate de mare viteză în România.

Studiul propune nu doar construcția de linii noi, ci și modernizarea unor sectoare existente pentru a permite viteze mai mari, optimizând astfel costurile și timpul de implementare. Abordarea etapizată asigură fezabilitatea financiară și operațională a proiectului pe termen lung.

Traseu național de 782 km cu legătură spre Ungaria

În urma analizelor, a fost identificată oportunitatea implementării unui coridor feroviar de mare viteză pe aliniamentul Constanța-București-Brașov-Sighișoara (Vânători)-Târgu Mureș-Cluj-Napoca-Zalău-Oradea-frontiera cu Ungaria. Lungimea totală estimată a coridorului este de 781,9 kilometri.

Costurile de capital sunt evaluate la 14,93 miliarde de euro, cu un cost mediu de aproximativ 19 milioane de euro pe kilometru. Această cifră include atât construcția de linii noi, cât și modernizarea sectoarelor existente, precum și infrastructura auxiliară necesară pentru funcționarea unui sistem de mare viteză.

Traseul ales conectează principalele centre urbane din România și asigură continuitatea către rețeaua europeană de mare viteză prin legătura cu Ungaria. Coridorul traversează regiuni cu potențial economic ridicat și densitate demografică semnificativă, ceea ce ar putea asigura o rentabilitate mai bună a investiției.

Implementare etapizată în patru faze majore

Având în vedere amploarea investiției și diferențele de cost și rentabilitate între secțiuni, studiul propune o implementare etapizată, structurată pe patru faze principale. Faza 1 vizează traseul București-Câmpina, linie nouă dublă cu viteză maximă 250 km/h, cu posibilă includere a sectorului Câmpina-Brașov, modernizat pentru 200 km/h.

Faza 2 acoperă segmentul Brașov-Cluj-Napoca prin Târgu Mureș, linie nouă dublă cu 250 km/h. Faza 3 se concentrează pe Cluj-Napoca-Oradea prin Zalău, tot linie nouă dublă pentru 250 km/h. Faza 4 include traseul București-Constanța, cu modernizări pentru 200 km/h între București și Fetești și linie nouă între Fetești și Constanța pentru 250 km/h.

Traversările montane, precum sectorul Câmpina-Predeal-Brașov, ar putea utiliza trasee comune pentru trenuri de mare viteză și convenționale, inclusiv tunelul Predeal, aflat în prezent în faza de aprobare a documentațiilor tehnico-economice. Această abordare permite optimizarea costurilor în zonele cu relief dificil.

Finanțare multianuală și pași următori până în 2034

Studiul recomandă structurarea implementării în mai multe etape, în linie cu bunele practici europene: studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiectare tehnică, execuție etapizată și testare. Pentru asigurarea continuității proiectului este necesară o finanțare multianuală post-2027, prin fonduri europene, bugetul național și, eventual, parteneriate public-private, în special pentru tronsoanele cu potențial comercial ridicat.

Propunerea Comisiei Europene pentru România în exercițiul financiar 2028-2034 prevede o alocare totală de 60,2 miliarde de euro, care ar putea susține inclusiv proiecte majore de infrastructură precum calea ferată de mare viteză. Accesarea acestor fonduri va depinde de pregătirea documentațiilor tehnice și de capacitatea de absorbție.

Ideea realizării unei linii de cale ferată de mare viteză în România este vehiculată încă din 2007, când, în mandatul lui Ludovic Orban ca ministru al Transporturilor, a fost anunțată colaborarea dintre România și Ungaria pentru o linie de mare viteză între Constanța și Budapesta. Proiectul a fost reluat în ultimii ani, iar studiul de oportunitate actual reprezintă cel mai avansat demers de până acum în această direcție.