România fără forță: ce se întâmplă când oamenii pleacă și tinerii nu muncesc

România continuă să se confrunte cu un deficit persistent de forță de muncă, mai accentuat decât media Uniunii Europene, susține Cristian I. Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR. Deficitul afectează atât ocupările cu competențe elementare, cât și sectoarele cu cerințe ridicate de calificare, precum IT&C, științe, inginerie și sănătate.

Potrivit unui raport BNR, aproximativ 40% dintre companii consideră că lipsa personalului calificat reprezintă o problemă presantă, procentul urcând la 54% în cazul corporațiilor. Fenomenul se reflectă și în indicatorii de tensionare a pieței muncii, calculați ca raport între rata locurilor vacante și rata șomajului.

”Paradoxal, deși piața muncii este tensionată, România dispune de rezerve semnificative de forță de muncă, în special în rândul tinerilor, femeilor și minorității rome care nu participă la muncă, educație sau formare profesională (NEET). Rata de participare la forța de muncă a fost de 63,8% în 2024, cu aproape 10 puncte sub media UE. Asta pentru că avem una dintre cele mai mici rate de participare a forței de muncă din UE (deci oameni care ar putea, dar, cel puțin formal, nu muncesc, mai ales în rândul tinerilor, al femeilor și al minorității rome) și una dintre cele mai mari rate ale tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nici nu participă la activități de formare profesională”, afimă Cristian I. Popa.

Îmbătrânirea populației și migrația influențează oferta de muncă

Demografia nu favorizează ameliorarea situației: 20% din populație are peste 65 de ani, vârsta mediană este de aproape 44 de ani, iar populația totală este estimată să scadă cu aproape 10% până în 2035. Migrația, după mai bine de două decenii de flux net negativ, a devenit pozitivă în 2022–2023. În 2023, România a înregistrat circa 324.000 de imigranți, majoritatea provenind din țări non-UE, precum Nepal, Sri Lanka și Vietnam, și mai puțin din UE. În paralel, emigrarea continuă să privească adesea lucrătorii calificați, ceea ce afectează disponibilitatea forței de muncă bine pregătite.

Deficitul de competențe și educația

Raportul BNR subliniază că deficitul de forță de muncă este legat direct de calitatea și structura educației. Oferta educațională vocațională este încă limitată, iar rata de abandon școlar este ridicată în rândul elevilor care urmează filiera tehnologică. În plus, România înregistrează o pondere ridicată a tinerilor care nu urmează educație formală sau programe de formare profesională și o participare scăzută la educația STEM.

16:46, 22.08.2025 • ECONOMIE

BNR se pregătește de schimbarea banilor. Va fi gata până la finalul lui 2025

20:04, 13.08.2025 • ECONOMIE

BNR sună alarma: Datoria externă a României a urcat la un nivel record

Reforme recente, inclusiv Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și Legea învățământului superior nr. 199/2023, vizează extinderea educației duale și a programelor vocaționale de licență, cu scopul de a crește competențele adaptate cerințelor pieței muncii și de a stimula învățarea continuă.

Soluții pe termen mediu și lung

BNR recomandă politici active pentru a atenua deficitul structural de forță de muncă. Printre acestea se numără îmbunătățirea calității educației, sprijinirea participării la muncă a grupurilor subreprezentate și crearea unor condiții care să încurajeze românii să rămână în țară și să aibă copii.

Pe termen lung, rezolvarea acestor probleme este esențială pentru a susține creșterea economică, competitivitatea și stabilitatea macroeconomică, mai ales în contextul digitalizării, automatizării și implementării noilor tehnologii în industrie.

1649374357