România, în prim-planul celui mai ambițios buget UE: Fonduri masive pentru energie, digitalizare și apărare

România se profilează ca unul dintre marii câștigători ai noului buget propus de Uniunea Europeană pentru perioada 2028–2034. Documentul prezentat de Comisia Europeană marchează o schimbare de paradigmă: un buget mai mare, mai flexibil și mai bine aliniat provocărilor geopolitice și tehnologice actuale. Propunerea favorizează în mod clar țările din Europa de Est, în special pe cele aflate în proximitatea Ucrainei, consolidând astfel poziția României în centrul atenției strategice europene, scrie Puterea Financiară.

O investiție record: 1,8 trilioane euro pentru viitorul Europei

Noul cadru financiar multianual, în valoare de 1,8 trilioane euro, este considerat cel mai ambițios din istoria Uniunii. Reprezintă 1,26% din venitul național brut al celor 27 de state membre – o creștere față de actualul procent de 1,13%. Bugetul va fi finanțat în mare parte din contribuțiile naționale, dar Comisia propune și surse noi, precum o taxă aplicată corporațiilor cu venituri de peste 100 milioane euro anual.

Ursula von der Leyen a descris documentul drept „un buget pentru o Europă competitivă și sigură”, evidențiind prioritățile-cheie: securitate, digitalizare, energie, extindere și reziliență economică.

România și aliații estici: sprijin pentru reziliență și securitate. Energie mai ieftină pentru cetățeni și industrie

Statele est-europene – inclusiv România – vor primi sume substanțiale pentru consolidarea capacităților economice, energetice și de securitate. În contextul conflictului din Ucraina, Comisia a inclus un pachet de sprijin de 100 miliarde euro pentru reconstrucția Ucrainei și facilitarea parcursului său european, cu beneficii colaterale pentru vecinii direcți, printre care România.

O componentă importantă a bugetului o reprezintă investițiile în infrastructura energetică. Mecanismul pentru Interconectarea Europei va beneficia de 30 miliarde euro, iar fondul pentru competitivitate primește 410 miliarde euro. Scopul: modernizarea rețelelor electrice, reducerea risipei și scăderea costurilor pentru gospodării și industrie.

10:46, 15.07.2025 • Internațional

Românca Roxana Mînzatu, printre comisarii care au forțat mâna Ursulei von der Leyen privind fondurile pentru regiuni

Exclusiv

08:29, 12.07.2025 • POLITICĂ

Victor Negrescu: „România nu e singură. Și alte state cer prelungirea PNRR”

Digitalizarea este o altă prioritate majoră: fondurile pentru tehnologiile digitale vor fi crescute de cinci ori, ajungând la 54,8 miliarde euro. Bugetul vizează dezvoltarea inteligenței artificiale, a infrastructurii cloud și a securității cibernetice, în competiție directă cu SUA și China.

Buget majorat pentru apărare și cercetare

Un alt pilon esențial este apărarea. Comisia alocă 131 miliarde euro pentru acest domeniu, de cinci ori mai mult decât în perioada anterioară. Se adaugă 17,7 miliarde euro pentru mobilitatea militară și 81,4 miliarde pentru infrastructura de transport – cu 51 miliarde dedicate legăturilor rutiere și feroviare.

Cercetarea și educația beneficiază de creșteri notabile: Programul Orizont Europa ajunge la 175 miliarde euro, iar Erasmus+ primește 40 miliarde euro. În plus, a fost introdus programul „AgoraEU”, cu 8,6 miliarde euro, destinat culturii și societății civile.

Cine pierde: agricultura, biodiversitatea și autoritățile locale

Politica Agricolă Comună (PAC) suferă tăieri importante: de la 386,6 miliarde euro la 300 miliarde euro, fără o linie bugetară distinctă. Fermierii se tem de reducerea sprijinului real, chiar dacă suma minimă este menținută teoretic.

Finanțarea pentru biodiversitate este integrată într-o categorie mai largă, „climă și mediu”, fără garanții specifice. ONG-urile ecologiste avertizează că această reformulare poate conduce la diminuarea sprijinului pentru protecția naturii.

Orașele și regiunile mai sărace, printre care și multe din România, se confruntă cu incertitudini legate de politica de coeziune. Bugetul de 218 miliarde euro este alocat fără un mecanism clar de distribuție, ceea ce riscă să lase prea multă putere în mâinile guvernelor centrale.

Noi taxe europene: tutun, deșeuri și corporații

Pentru a susține noile cheltuieli, Comisia propune introducerea unor taxe comune pentru întreaga Uniune. Printre acestea: accize suplimentare pentru tutun (inclusiv pentru produsele alternative), o taxă pe deșeurile electrice și o contribuție din partea marilor companii. Aceste surse ar putea aduce între 25 și 30 miliarde euro anual.

Pentru România, bugetul UE 2028–2034 înseamnă o oportunitate majoră de dezvoltare, cu alocări suplimentare pentru infrastructură, digitalizare, apărare și integrare economică. Totuși, succesul depinde de capacitatea administrației de a accesa fondurile în mod eficient și transparent.

În următorii doi ani, negocierile se anunță intense, cu o miză uriașă: cine va decide prioritățile și cum vor fi împărțite resursele.