România între criză și pensie: cum va susține un sistem în derivă generațiile viitoare

România se află într-o zonă de risc privind sustenabilitatea sistemului public de pensii, pe fondul îmbătrânirii rapide a populației, emigrării masive a forței de muncă, muncii informale și presiunilor bugetare crescânde. Specialiștii Romanian Economic Monitor (RoEM) din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca susțin că doar printr-o combinație de disciplină fiscală și stimulare a economisirii private sistemul de pensii poate rămâne viabil și poate garanta o bătrânețe demnă pentru generațiile viitoare.

„România a făcut pași importanți pentru corectarea dezechilibrelor sistemului public de pensii: mecanisme automate de indexare, egalizarea vârstelor de pensionare și recalcularea drepturilor. Într-o perioadă în care cresc costurile de finanțare a datoriei publice și deficitul bugetar, iar deficitul fondului de pensii se dublează, se creează o povară dublă asupra statului. Chiar dacă bugetul ar fi echilibrat în prezent, măsuri corective sunt necesare pentru a diminua presiunile viitoare. În lipsa acestora, finanțarea sistemului va continua să depindă de transferuri masive de la buget, dificil de susținut într-un context de consolidare fiscală”, explică Béla-Gergely Rácz, prodecan UBB-FSEGA și cercetător în cadrul echipei RoEM.

Sistemul public de pensii funcționează după principiul „pay as you go”, în care generația activă contribuie la plata pensiilor curente, și este completat de Pilonul II obligatoriu și Pilonul III facultativ. Reformele recente vizează recalcularea drepturilor pe baza unui sistem de punctaj, indexarea automată cu inflația și salariile, egalizarea vârstei de pensionare (65 de ani până în 2035) și corelarea cu speranța de viață.

Cheltuieli și contribuții

În 2022, cheltuielile brute cu pensiile publice, inclusiv cele speciale, au reprezentat aproximativ 8,5% din PIB. Proiecțiile Ministerului Finanțelor indică o creștere până la 10,6% din PIB în 2030, cu un vârf de 10,6% în 2046, urmată de o scădere treptată la 7,6% din PIB în 2070, pe fondul reformelor și al diminuării populației.

13:04 • ECONOMIE

Piața evenimentelor corporate revine în forță în 2025. Firmele investesc din nou în oameni și parteneriate

18:42 • SOCIAL

Nou tip de fraudă în România. Rudele golesc conturile pensionarilor, îi lasă fără pensii

Contribuțiile la fondul public de pensii au însumat 6% din PIB în 2022 și se estimează că se vor stabiliza în jurul valorii de 5,2% din PIB în perioada 2040-2070. Deficitul structural a fost de 2,5% din PIB în 2022 și ar putea ajunge la 5,4% în 2047, urmând să scadă la 2,4% în 2070, după implementarea reformelor și reducerea numărului de pensionari.

Raportul dintre pensionari și contributori

Sustenabilitatea sistemului „pay as you go” depinde de raportul dintre contributori și beneficiari. În 2022, România avea circa 5 milioane de pensionari și 7,7 milioane de salariați activi conform Eurostat, sau 5,3 milioane conform INS. Până în 2070, numărul salariaților va scădea la 5,6 milioane (Eurostat) și 4,2 milioane (INS), iar al pensionarilor la 3,96 milioane.

Rata de dependență a sistemului de pensii (SDR) va crește de la 65% în 2022 la 86% în 2050, apoi se va reduce la 71% în 2070. Rata de dependență la vârste înaintate (OADR) va urca de la 33% în 2022 la 55% în 2050, rămânând constantă până în 2070. Rata de dependență calculată doar pentru angajații care plătesc contribuții poate ajunge la 97% în 2070.

Provocările finanțării sistemului

Principalele provocări identificate de economiștii RoEM sunt demografia nefavorabilă, piața muncii și contributivitatea limitată, pensiile speciale și sistemul pensiilor private. Ponderea persoanelor de peste 65 de ani este estimată să crească de la 33% în 2022 la 56% în 2070, iar aproximativ 20% din populația activă lucrează în străinătate.

Rata de ocupare la vârste mature este scăzută, pensionarea anticipată rămâne atractivă, iar stimulentele pentru continuarea activității sunt reduse. Migrația profesioniștilor și munca informală afectează baza de contribuții. Cheltuielile pentru pensiile speciale au fost de 1,2% din PIB în 2022 și vor scădea treptat la 0,4% în 2070, însă diferențele persistente afectează percepția de echitate.

Pilonul II are peste 8 milioane de participanți și active de 166,2 miliarde de lei, contribuția fiind de 4,75% din salariul brut în 2024, urmând să ajungă la 5%. Pilonul III, facultativ, are 680.000 de contribuitori și active de 865 milioane euro. Impactul acestora rămâne limitat, iar pensia de stat continuă să fie principala sursă de venit pentru pensionari.

Raportul dintre pensiile publice medii și salariile medii va scădea

Durata medie a carierei va crește de la 35,4 ani în 2022 la 39 de ani în 2070, iar durata medie a vieții la pensie va crește de la 18,3 ani la 24,6 ani. Vârsta efectivă de ieșire din activitate va ajunge la circa 64 de ani în 2040.

Raportul dintre pensiile publice medii și salariile medii va scădea de la 34% în 2022 la 29% în 2070, iar rata de înlocuire a pensiilor publice va coborî de la 36% la 24%. Peste 16% dintre românii de peste 65 de ani sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Măsuri recomandate

Specialiștii RoEM recomandă creșterea ratei de ocupare, combaterea muncii informale, reforma pensiilor speciale, educație financiară și eficientizarea administrării prin digitalizare și audituri periodice. Cercetătorii subliniază că doar prin disciplină fiscală și consolidarea economisirii private sistemul de pensii poate rămâne sustenabil și funcțional pe termen lung.

Sursa: Romanian Economic Monitor (RoEM)