România, între deficit și atragerea de capital: credibilitatea, principala marfă pe piețele globale

Economia României traversează o perioadă pe care analiștii o consideră cea mai dificilă după aderarea la Uniunea Europeană. „Pare că ai trecut cumva printr-un război, prin vreun cutremur sau ai avut o problemă, un cataclism natural”, spune Mihai Căruntu, vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, într-un episod al podcastului Puterea Financiară. Imaginea este una a unui pacient slăbit, care primește oxigen de la agențiile de rating și trebuie să facă o manevră fină între deficit și recesiune.

România – Un tablou economic fragil

Creșterea PIB în 2025 este estimată la doar 0,5–1%, inflația rămâne ridicată, în jur de 9–10%, iar deficitul bugetar vizează 7,5% din PIB, după ce în 2024 a depășit 9%. Datoria publică a ajuns la 55% din PIB și ar putea urca spre 70% până în 2029. În ciuda acestor cifre, ratingul de țară a fost menținut în categoria investment grade, cu perspectivă negativă.

„Marea provocare a României este de a reduce deficitele, dar nu atât de abrupt încât să omoare creșterea economică”, subliniază Mihai Căruntu.

Estimările Fitch indică o datorie de 63,4% din PIB în 2027 și aproape 70% în 2029. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că speranțele sunt să stabilizăm datoria între 60 și 70% din PIB, un scenariu considerat dificil fără o ajustare fiscală atent calibrată.

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului, avertiza că România ar putea intra într-o creștere „târâtoare”, ceea ce face și mai importantă atragerea fondurilor europene și a capitalului străin.

Riscul decuplării de la fondurile europene

România s-a sprijinit în ultimii ani pe banii europeni pentru investiții și dezvoltare.

„Pe termen mediu și lung principala temă a României este atragerea capitalului străin. Decuplarea de la fonduri europene lasă un gol imens de capital care nu mai este disponibil. România trebuie să-și creeze alternative”, avertizează Căruntu.

Problema este că până acum atragerea de investiții străine a fost tratată superficial. Stocul ISD este de aproximativ 120 de miliarde de euro, însă fluxurile din primele luni ale lui 2025 au fost sub nivelul din 2024.

Primul pachet de măsuri fiscale adoptat de Guvern era necesar, însă modul de implementare va influența apetitul investitorilor.

„Trebuie să încurajăm în continuare investitorii străini, inclusiv prin sistemul de ajutoare de stat. România este calificată să atragă relocări de investiții din China, Mexic sau India, dar e nevoie de stimulente clare”, punctează analistul.

În lipsa acestora, economia riscă să rămână captivă unui model dependent de fonduri europene și finanțare scumpă pe piețele internaționale.

Axa globală a capitalului în 2025

Contextul internațional joacă un rol decisiv. Capitalul se orientează spre trei direcții: investiții în sectoare strategice precum semiconductori și apărare, relocarea lanțurilor de producție către piețe prietene și boom-ul AI–energie–date, cu investiții masive în centre de date și tranziția energetică.

În acest peisaj, România poate valorifica câteva atuuri. Energia și gazul din Marea Neagră, reconstrucția Ucrainei, costurile competitive din manufactură, ecosistemul IT și potențialul agricol sunt oportunități reale, dar toate depind de un element central: credibilitatea.

„Cea mai importantă marfă pe piețele internaționale este credibilitatea”, spune Mihai Căruntu.