România, între progres și vulnerabilitate. BNR avertizează: fără schimbarea modelului de dezvoltare, riscul stagnării crește

România a înregistrat progrese spectaculoase în ultimii 20 de ani, dar convergența economică rămâne fragilă. Viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Leonardo Badea, atrage atenția că actualul model de dezvoltare nu mai este suficient și că, fără inovare și consolidarea capitalului intern, țara riscă să rămână captivă în „capcana veniturilor medii”.

BNR: progrese rapide, dar bazate pe un fundament fragil

În analiza sa transmisă marți, Leonardo Badea a explicat că România a beneficiat de o transformare semnificativă după aderarea la Uniunea Europeană. Creșterea veniturilor, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea instituțiilor economice au îmbunătățit considerabil calitatea vieții.

Totuși, oficialul BNR avertizează că acest parcurs ascunde vulnerabilități majore.

„Convergenţa economică a României rămâne unul dintre cele mai importante procese de transformare trăite în ultimele decenii. Totuşi, pentru ca acest parcurs să fie sustenabil şi ireversibil, este esenţial să înţelegem nu doar oportunităţile, ci şi vulnerabilităţile inerente economiilor emergente”, a spus Badea.

22:20 • ECONOMIE

16,7 miliarde de euro pentru România. Armata și infrastructura, pe lista priorităților europene

06:40 • Apărare

România cumpără corvete din Turcia. Achiziţie de 223 de milioane de euro, fără TVA

Unul dintre punctele sensibile este dependența puternică de finanțarea externă, generată de deficite mari și persistente. Potrivit viceguvernatorului, o astfel de situație face economia vulnerabilă la șocuri internaționale și la retrageri bruște de capital, corecțiile necesare putând fi dureroase pentru întreaga societate.

Lecțiile din Europa Centrală, Asia și BRICS

Pentru a arăta direcțiile posibile de evoluție, Leonardo Badea a comparat România cu alte economii emergente. Țările din Europa Centrală și de Est au beneficiat de apartenența la UE, ceea ce le-a asigurat un cadru solid pentru dezvoltare.

În schimb, „tigrii asiatici” – Coreea de Sud, Thailanda sau Indonezia – au demonstrat că performanța poate fi obținută și în afara unei uniuni economice, prin investiții masive în tehnologie și inovare.

Oficialul BNR a subliniat și diferențele din interiorul grupului BRICS. De exemplu, China, deși clasificată ca economie emergentă, are un PIB mai mare decât multe state dezvoltate, inclusiv cele din G7.

Totodată, a amintit că statele care astăzi sunt economii avansate, precum Japonia și Germania, au pornit la rândul lor de la statutul de țări în curs de dezvoltare, dar au reușit transformări spectaculoase după Al Doilea Război Mondial.

Analiza prin modelul Solow: potențial și limite

Pentru a explica dinamica convergenței, Leonardo Badea a folosit modelul de creștere Solow. Acesta arată că economiile emergente, pornind de la un nivel mai redus de capital pe locuitor, pot înregistra creșteri mai rapide decât economiile avansate, însă ritmul se temperează odată cu apropierea de echilibru.

El a prezentat un exercițiu cantitativ pentru a ilustra acest proces: pentru o economie emergentă cu un capital pe locuitor de 5.000 de euro și o economie avansată cu 10.000 de euro, ambele ajung la un echilibru de 72.000 de euro pe locuitor în 35 de ani, presupunând o rată de economisire de 20% și o rată de depreciere a capitalului de 5% anual.

Viceguvernatorul a explicat că diferențe aparent mici în rata de economisire pot genera efecte majore pe termen lung. Astfel, o economie care economisește doar puțin mai mult poate ajunge, după câteva decenii, la un capital pe locuitor cu peste 6% mai mare.

România, între Polonia și Ungaria, dar cu volatilitate ridicată

De la aderarea la Uniunea Europeană în 2007, România a cunoscut una dintre cele mai accelerate convergențe din regiune. Produsul intern brut pe locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut de la 10.800 de euro la circa 31.000 de euro în 2024 – practic o triplare în 17 ani.

„Pentru Europa Centrală şi de Est, evoluţiile evidenţiază faptul că România a avut una dintre cele mai accelerate şi mai susţinute dinamici ale PIB pe locuitor din regiune. La momentul aderării, România depășea doar Bulgaria. În prezent, PIB-ul pe locuitor al României este foarte apropiat de cel al Poloniei și superior celui al Ungariei”, a arătat Badea.

Cu toate acestea, România rămâne mai volatilă decât statele vestice, cum ar fi Germania, iar creșterea rapidă a fost sprijinită de factori excepționali – fonduri europene consistente, dobânzi scăzute și fluxuri mari de investiții străine. În lipsa acestor condiții, viitoarea performanță economică nu este garantată.

Un nou model pentru viitor

În opinia lui Leonardo Badea, România nu mai poate miza doar pe avantajele de până acum. Țara are nevoie de un nou model de dezvoltare, centrat pe capital intern, educație, inovare și infrastructură.

„Adevărata provocare pentru o ţară emergentă este curajul de a-şi schimba modelul de dezvoltare, iar pentru aceasta nu trebuie ratată oportunitatea oferită astăzi de inovaţie, transformarea digitală şi utilizarea inteligenţei artificiale. Avem nevoie de cât mai multe companii inovatoare şi de centre de excelenţă în cercetare şi inovare. Avem nevoie de toate resursele naţionale de capital uman şi de o înţelegere cât mai răspândită în societate şi în mediul de afaceri a importanţei acestui proiect de ţară”, a subliniat oficialul BNR.

El a avertizat că, în lipsa unei culturi a creativității și a inovării, România riscă să rămână captivă în capcana veniturilor medii și să depindă în continuare de importul de tehnologie, în loc să devină un furnizor de soluții.