România își exportă modelul SGR în Parlamentul European: sistemul RetuRO, în topul UE
România și-a dus, pentru prima dată, „povestea” Sistemului de Garanție-Returnare direct la Bruxelles, în Parlamentul European, prezentând SGR ca model de bună practică într-un moment în care reciclarea ambalajelor a devenit o miză tot mai mare la nivelul Uniunii.
- România, de la „ultimele locuri” la model european
- „Cooperarea și comunicarea consecventă”, rețeta invocată de RetuRO
- Cifrele colectării: miliarde de ambalaje returnate
- Impact economic: investiții, multiplicator și economii pentru primării
- Optimizare și maturizare: extindere, costuri, design operațional
În cadrul unei mese rotunde organizate de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest), reprezentanți ai industriei și factori decidenți au discutat cum experiența României, construită într-un timp scurt și la scară națională, poate deveni un reper replicabil și în alte state membre.
România, de la „ultimele locuri” la model european
Masa rotundă cu titlul „Sistemul de Garanție-Returnare. Parcursul României: De la Implementare la Impact European” a pus accent pe evoluția rapidă a SGR-ului românesc, lansat în urmă cu doi ani și operat de RetuRO. Potrivit datelor RetuRO analizate de CES Bucharest, sistemul a schimbat poziționarea României: dintr-o țară aflată mult timp pe ultimele locuri la reciclarea ambalajelor, într-un exemplu de referință în Europa.
În aceeași analiză, SGR-ul românesc este prezentat drept al treilea cel mai mare sistem din Uniunea Europeană, după Germania și Polonia, și cel mai mare sistem complet integrat din lume, gestionând simultan ambalaje din PET, metal și sticlă, sub o administrație centrală unică.
„Cooperarea și comunicarea consecventă”, rețeta invocată de RetuRO
Un punct central al discuției a fost modul în care sistemul a reușit să fie implementat rapid la nivel național. Gemma Webb, CEO RetuRO SGR, a descris succesul printr-o formulă de lucru care a adunat la aceeași masă actorii principali: acționari, producători, autorități, retaileri și cetățeni.
„Unul dintre elementele esențiale ale succesului în implementarea sistemului SGR în România îl reprezintă cooperarea, claritatea, concentrarea pe același obiectiv și comunicarea consecventă. Aceste aspecte au fost decisive pentru implementarea rapidă a sistemului de garanție-returnare, printr-o colaborare strânsă cu toate părțile implicate (…) și, cel mai important, prin menținerea unui dialog constant cu cetățenii României”, a declarat Gemma Webb.
Cifrele colectării: miliarde de ambalaje returnate
Performanțele sunt susținute de volumele raportate pentru colectare. În 2024, au fost colectate 3,36 miliarde de ambalaje. În primele zece luni ale anului 2025, au fost returnate 4,5 miliarde de ambalaje, ceea ce este prezentat ca o creștere de aproximativ 62%.
Pe partea de eficiență, RetuRO raportează rate de colectare de peste 80%, ceea ce plasează sistemul în zona standardelor întâlnite în cele mai mature modele europene.
Impact economic: investiții, multiplicator și economii pentru primării
Dincolo de rezultate de mediu, masa rotundă a discutat și efectele economice ale sistemului. Doar în 2025, investițiile în infrastructură și tehnologie sunt evaluate la 33,7 milioane lei, iar efectul multiplicator este estimat la 0,57 lei valoare adăugată pentru fiecare leu investit.
Un alt indicator invocat vizează administrațiile locale: primăriile ar beneficia de economii semnificative, între 112 și 160 milioane lei, prin separarea fluxului SGR de cel al deșeurilor municipale.
Participanții au subliniat că modelul românesc creează valoare economică și socială, generează locuri de muncă și poate fi replicat în alte state membre, în timp ce un sistem de asemenea amploare intră, firesc, într-o etapă de optimizare.
Optimizare și maturizare: extindere, costuri, design operațional
Reprezentanții industriei au punctat că volumul mare aduce și nevoia de ajustări în funcționare. Alice Nichita, președintele Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare, a vorbit despre destinația fluxului colectat și despre flexibilitatea necesară în etapa de maturizare: „95% din cantitatea colectată ajunge la reciclare și, mai departe, este folosită pentru a produce alte ambalaje cu conținut din ce în ce mai mare reciclat”. Ea a menționat și zonele unde sunt posibile ajustări: extinderea centrelor de colectare, cu accent pe mediul rural, și designul operațional.
Julia Leferman, secretarul general al Asociației Berarii Europei, a indicat, la rândul său, presiunea costurilor: „cea mai mare provocare pentru RetuRO în România acum este să continue munca de eficientizare a costurilor, pentru că este un sistem care aduce un cost foarte mare pentru industrie”.
În perspectiva următorilor ani, RetuRO a planificat investiții suplimentare de 70 milioane euro până în 2029, pentru extinderea capacităților și eficientizarea logisticii, în linie cu direcțiile discutate la Bruxelles privind scalarea și consolidarea funcționării sistemului.