România își pierde pădurile: Transilvania le ține în viață, sudul și Moldova le jefuiesc – cifrele Inventarului Forestier Național sunt dovada realității dure

Datele Inventarului Forestier Național arată o realitate dură: în Transilvania, pădurile sunt gestionate sustenabil, cu o exploatare de 43% din creșterea anuală a masei lemnoase, în timp ce în Moldova și sudul țării pădurile sunt supuse unei presiuni aproape totale, cu 65%, respectiv 37% din creștere. Raportul IFN arată diferențe structurale majore, erori de eșantionare ridicate și pierderi masive de păduri bătrâne, în timp ce tăierile ilegale amenință în continuare biodiversitatea. România păstrează un echilibru doar datorită gestionării eficiente din Transilvania; în rest, pădurile riscă degradarea accelerată.

Transilvania gestionează sustenabil, sudul și Moldova sunt praf

Transilvania deține 3,85 milioane hectare de pădure, mai mult de jumătate din fondul forestier al țării, și generează 32 milioane m³/an din creșterea anuală totală a masei lemnoase. Exploatarea anuală aici ajunge la 13,97 milioane m³, echivalent cu 43% din creștere, ceea ce indică un ritm de exploatare relativ sustenabil.

Moldova, cu o suprafață mult mai mică, 1,43 milioane hectare, exploatează anual 8,99 milioane m³, aproape jumătate din volumul exploatat în Transilvania. Comparativ cu creșterea anuală de 13,7 milioane m³, exploatarea atinge aproximativ 65% din creștere, un nivel care indică presiune accentuată asupra pădurilor mature.

Țara Românească, denumirea pe care o utilizează Inventarul Forestier Național are un volum mediu pe hectar de 309,75 m³/ha și o creștere anuală de 14,19 milioane m³, dar volumul exploatat anual este de 5,28 milioane m³, aproape 37% din creștere. Productivitatea scăzută, combinată cu exploatarea ridicată, poate accelera degradarea pădurilor, mai ales în zonele afectate de fragmentare sau secetă.

21:56, 02.11.2025 • Mediu

Pădurile lumii, concentrate în cinci țări. Ce loc ocupă România

14:29, 25.10.2025 • Puterea Tv

Dezbatere aprinsă la «Dialogurile Puterii»: Allen Coliban și Tiberiu Boșutar despre partide, urși și lemne de foc

Erori de eșantionare ridicate – date incerte pentru decizii critice

Inventarul Forestier Național arată că unele date au erori semnificative:

• Foioasele moi înregistrează erori de 26–40%, ceea ce face dificilă estimarea reală a stării acestora.
• Exploatarea rășinoaselor în Țara Românească are o eroare de 38%, ridicând semne de întrebare asupra volumului real recoltat.
• Terenurile „destinate împăduririi” prezintă erori de peste 30%, afectând planificarea programelor de regenerare și absorbția fondurilor europene.

Aceste erori sugerează dificultăți în monitorizarea degradării pădurilor și în verificarea schimbărilor de folosință a terenurilor, ceea ce poate afecta politicile de mediu și sustenabilitate.

Discrepanțe structurale majore între regiuni

Datele IFN indică diferențe semnificative în structură și productivitate:

• Transilvania are păduri mature, bine gestionate, cu volum mare dar sustenabil.
• Moldova are păduri compacte și bătrâne, volum pe hectar ridicat, dar exploatarea intensă creează presiune economică accentuată.
• Țara Românească prezintă păduri mai tinere sau degradate, cu productivitate scăzută, dar exploatare relativ ridicată, ceea ce poate conduce la degradare accelerată.

Riscuri pentru speciile sensibile

Speciile sensibile, precum rășinoasele și foioasele moi, sunt exploatate la niveluri ridicate în raport cu creșterea anuală:

• Foioasele moi: creștere anuală 2,82 mil. m³, exploatare 1,63 mil. m³ → 58% din creștere.
• Rășinoasele: creștere anuală 20,46 mil. m³, exploatare 10,01 mil. m³ → 49% din creștere.

Exploatarea intensă a acestor specii poate destabiliza ecosistemele și reduce diversitatea biologică, mai ales în regiunile vulnerabile la secetă, vânt și atacuri de insecte.

Volumul exploatat versus creșterea anuală – o imagine de ansamblu

Analizând datele pe regiuni și grupe de specii, se observă:

• Transilvania: exploatare 43% din creștere.
• Moldova: exploatare 65% din creștere.
• Țara Românească: exploatare 37% din creștere.

Aceste diferențe arată că România păstrează o medie națională sustenabilă doar datorită managementului eficient din Transilvania. În Moldova și sudul țării, pădurile sunt exploatate aproape de limitele lor biologice.

Ce este Inventarul Forestier Național

Inventarul forestier național (IFN) este principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere dintr-o țară. El are ca sarcină principală desfășurarea la nivel național a activităților de colectare, gestionare şi analiză a informațiilor privind resursele forestiere, de a publica rezultatele analizelor respective şi de a întocmi studii/scenarii privind dezvoltarea sectorului forestier care să fie utilizate, cu precădere, în procesele de elaborare a politicii forestiere şi de cooperare inter-sectorială.

De asemenea, IFN este principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul Conferinței ministeriale pentru protecția pădurilor în Europa ( MCPFE ). El furnizează, de asemenea, date indispensabile raportărilor pentru Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbarea climei/Protocolul de la Kyoto ( UNFCCC/KP ) şi pentru Convenția privind diversitatea biologică ( CBD ).

Activitatea serviciul IFN constituit în cadrul ICAS este deosebit de complexă, de la culegerea datelor de teren (despre arbori, arborete, lemn mort, soluri forestiere etc.) la fotogrammetrie digitală, analize de laborator și prelucrarea statistică a unui volum imens de date

Reacții

Organizația Agent Green, împreună cu Greenpeace România și Declic își exprimă îngrijorarea profundă față de rezultatele celui de-al treilea ciclu al Inventarului Forestier Național (IFN-III). Deși raportul indică o diminuare, insuficientă însă, a tăierilor ilegale comparativ cu ciclul precedent, datele arată o degradare sistemică a pădurilor.

Indicatorii care par pozitivi ascund probleme structurale majore

IFN-III raportează o creștere a suprafeței împădurite cu aproximativ 500.000 ha și o rată de creștere medie de 8,5 mc/an/ha – aproape dublă față de media europeană. Unii s-au grăbit să prezinte aceste cifre ca pe dovada unei păduri „sănătoase” sau „în revitalizare”. În realitate, afirmă ONG-urile, acestea maschează o evoluție alarmantă: o pădure tot mai tânără, tot mai rară și tot mai expusă.

Președintele Agent Green, Gabriel Păun, explică: „Suprafața împădurită nu a crescut pentru că s-a plantat, ci pentru că semințele arborilor au ajuns pe terenuri arabile nelucrate după Revoluție încoace, iar natura și-a urmat cursul. Miliardul de euro pe care l-am obținut prin dezbateri intense din PNRR pentru România spre a fi folosiți la împăduriri sunt blocați de birocrația românească. Nu se plantează mai nimic. Din contră, se defrișează terenurile arabile împădurite gratis de la natură pentru că acolo subvențiile curg mai ușor”.

Tot Păun subliniază degradarea accelerată a structurii de vârstă: „S-a tăiat atât de iresponsabil după anul 2000 încoace încât mai mult de 90% din pădurea României este astăzi mai tânără de 120 de ani, iar mai bine de 70% are vârste sub 80 de ani. Rata mare de creștere nu e semn de sănătate. Este semnul unei păduri forțate să se refacă permanent după exploatări agresive.”

Volumul de lemn pe hectar este mult sub pragul necesar pentru reziliență climatică

Volumul mediu de lemn raportat de IFN-III este de 347 mc/ha, în timp ce într-o pădure virgină acesta ajunge la 1500 mc/ha. Pentru a fi rezilientă climatic, o pădure trebuie să-și păstreze minimum 70% din volumul natural – adică cel puțin 1050 mc/ha în România. Privite astfel, pădurile țării au doar 22% din lemnul necesar unei păduri funcționale ecologic.

Tăierile ilegale rămân la un nivel critic

IFN-III estimează un volum total de 29,1 milioane mc de lemn dispărut anual, dintre care doar 18 milioane mc sunt acoperiți de documente. Cele 11 milioane mc lipsă reprezintă pierderi de cel puțin 1,1 miliarde euro/an dacă folosim o medie de 100 euro/mc, fără să luăm în considerare sortimente care pot ajunge chiar la 1000 €/mc.

Este într-adevăr o scădere de la 38,6 milioane m3/an față de IFN-II, în mare parte datorită eforturilor neîntrerupte ale ONG-urilor și jurnaliștilor care au forțat autoritățile să întărească legislația și aplicarea ei. Dar volumul este în continuare inacceptabil, mai ales că nici cei 18 milioane m3/an cu acte nu provin din exploatări sustenabile, motiv pentru care Comisia Europeană a demarat în 2020 o serie de infringementuri necesare ca urmare a plângerilor formale ale Agent Green, Client Earth și EuroNatur.

Pierderea ultimelor păduri bătrâne și presiunea industriei

Mai puțin de 10% din pădurile României depășesc 120 de ani – exact cele mai valoroase pentru biodiversitate și reziliență climatică. Aceste păduri sunt în prezent țintite de exploatări agresive, în timp ce restul suprafețelor, mult prea tinere, nu pot susține pe termen lung stabilitatea ecosistemelor.

Un raport recent al Agent Green, EIA și EuroNatur arată că 4,7 milioane mc de lemn au fost exploatați în ultimii doi ani doar din păduri primare și seculare, care astfel au pierdut statutul de candidate la protecție strictă. Volumul dispărut ar umple un șir continuu de camioane de la București la Bruxelles.

Inventarul Forestier Național – un instrument esențial, amenințat în trecut

Valentin Sălăgeanu, Greenpeace România, atrage atenția asupra vulnerabilității acestui instrument fundamental: „Inventarul Forestier Național este un bun public, apărat de societatea civilă atunci când a fost în pericol să fie abandonat la presiunea sectorului silvic. De ce trebuia să dispară? Pentru că nu le place deloc faptul că expune dimensiunea reală a dezastrului. Din IFN am aflat că anual se taie ilegal milioane de metri cubi de lemn, în contextul în care în statisticile oficiale nu înregistrau cumulat mai mult de 2–300.000 de metri cubi. Din IFN am aflat că pădurile valoroase ecologic sunt pe cale de dispariție, din cauza exploatărilor ilegale, iraționale și imorale.”

El adaugă: „Acest nou ciclu ne arată că până acum Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, organele de control, justiția, industria, administratorii și proprietarii au făcut prea puțin ca să crească calitatea pădurilor, suprafața lor și să eradicheze tăierile ilegale.”

Tehnologia întârziată și lipsa de modernizare a pazei pădurilor

Antoniu Bumb, Declic, subliniază necesitatea urgentării modernizării sistemelor de monitorizare:
„Comunitatea Declic cere, de peste 5 ani, ca ministerul Mediului să aducă paza pădurilor în mileniul III. Deși există fonduri europene pentru monitorizarea satelitară a tăierilor de păduri și monitorizare video a transporturilor de lemn, asistăm la o perpetuă amânare a momentului în care aceste sisteme devin realitate. Până când paza pădurilor nu se va face cu tehnologii moderne, lemnul «dispărut» va continua să fie o parte alarmantă din tot ceea ce se extrage.”

Solicitare către Ministerul Mediului

Organizațiile semnatare solicită ca datele IFN-III să fie tratate cu responsabilitate și să fie implementat urgent un model de silvicultură apropiat de natură, care să asigure:

• eliminarea tăierilor rase și a lucrărilor care deschid masiv coronamentul,
• menținerea unui volum de lemn pe picior de minimum 70% din nivelul natural,
• protejarea imediată a ultimelor păduri mature, inclusiv prin includerea lor în ținta de 10% ecosisteme strict protejate conform Strategiei Europene pe Biodiversitate,
• gestionarea pădurilor pentru reziliență climatică și protecție pe termen lung, nu pentru profit rapid.
• Implementarea urgentă, atât în SUMAL cât și public, în Inspectorul Pădurii, a sistemelor de monitorizare satelitară a pădurilor și de monitorizare video a transporturilor de lemn.

„România nu își mai permite o silvicultură agresivă. Avem nevoie de o schimbare sistemică profundă, ghidată de știință și de interesul public în fața unei amenințări fără precedent: schimbările climatice.”, transmit organizațiile.