România își vinde viitorul pe dobânzi: o treime din buget, pierdută în conturile băncilor

România trăiește sub povara unei datorii publice care crește cu fiecare lună, iar o parte uriașă a banilor colectați din taxe nu ajunge în spitale, școli sau drumuri, ci direct în buzunarele creditorilor. Statul a plătit în 2025 aproximativ 155 de miliarde de lei pentru serviciul datoriei publice guvernamentale. Din această sumă, aproape 50 de miliarde de lei, adică o treime, sunt doar dobânzi și comisioane.

Pentru a înțelege proporțiile, ne putem imagina o familie românească tipică: doi părinți, doi copii, venit mediu lunar de 6.000 de lei. Dacă am împărți proporțional banii plătiți doar pe dobânzi, fiecare membru al familiei ar contribui, indirect, cu aproximativ 12.500 de lei pe an, echivalentul a două salarii medii nete. Acești bani nu se duc în infrastructură sau servicii publice, ci pur și simplu „dispăreau” în conturile băncilor și ale investitorilor internaționali.

Creșterea fulminantă a datoriei

În iunie 2023, România avea o datorie publică de 876 miliarde lei, echivalentul a aproape 55% din PIB. La preluarea guvernului Bolojan, doi ani mai târziu, datoria ajunsese la 1.211 miliarde lei, adică 63,7% din PIB – o creștere de peste 300 de miliarde lei în doar doi ani.

Această creștere nu a venit fără costuri. În primele opt luni ale anului, statul a plătit 100,4 miliarde lei pentru serviciul datoriei, din care 32,9 miliarde lei doar dobânzi și comisioane. Restul, 67,5 miliarde lei, au reprezentat rambursarea principalului – sumele efectiv împrumutate.

17:27, 13.12.2025 • ECONOMIE

România nu are o problemă cu datoria. Are o problemă cu traiectoria

08:02, 04.11.2025 • ECONOMIE

Trezoreria indică șanse crescute pentru reduceri de dobânzi în a doua parte a anului viitor

Dobânzile la împrumuturile externe sunt cele mai mari. Din 12,74 miliarde lei plătite pentru datoria externă, doar 938 milioane au fost rambursarea principalului, iar restul de 11,8 miliarde au mers pe dobânzi. Practic, statul a plătit de 11 ori mai mult pentru dobânzi decât pentru sumele împrumutate efectiv.

În schimb, împrumuturile interne, care reprezintă 87% din totalul plăților, au rate mai echilibrate: 66,6 miliarde lei rambursarea principalului și 21,1 miliarde lei dobânzi. Totuși, suma cheltuită pentru dobânzi interne rămâne uriașă.

Cum a modificat Bolojan datoria României

Guvernul Bolojan a schimbat strategia de împrumuturi: a redus ponderea împrumuturilor pe termen scurt și mediu și a crescut cea a împrumuturilor pe termen lung, mai ieftine și mai previzibile. Dobânda pentru titlurile de stat pe zece ani a scăzut de la 8,5% în mai 2025 la 6,94% în prezent.

Această măsură reduce riscul plăților uriașe de dobânzi în viitor, dar nu elimină impactul imediat asupra bugetului și al românilor. În lunile octombrie și noiembrie 2025, plățile pentru serviciul datoriei publice au fost estimate la 21 și 18 miliarde lei, iar în septembrie, dintr-o plată totală de 9,9 miliarde lei, doar 3,2 miliarde au reprezentat rambursarea principalului, restul de 6,7 miliarde fiind dobânzi – mai mult de două treimi din sumă.

Ce ar fi putut face România cu banii plătiți pe dobânzi

Suma de aproape 50 de miliarde de lei plătită în acest an doar pe dobânzi și comisioane este comparabilă cu majorarea pensiilor aplicată de guvernul Ciolacu, care a costat 56 miliarde lei. Cu alte cuvinte, dobânzile au „mâncat” practic aceeași sumă pe care românii au primit-o în plus la pensii.

Dacă acești bani ar fi rămas în buget, România ar fi putut construi sute de kilometri de autostradă, ar fi putut moderniza sistemul de sănătate sau ar fi putut reduce semnificativ taxe și impozite pentru cetățeni.

Dobânzile externe: o povară uriașă

Dobânzile la împrumuturile externe sunt cele mai costisitoare. Pentru fiecare leu rambursat din principal, statul plătește peste 11 lei doar pentru dobânzi. Aceasta indică faptul că România a contractat împrumuturi externe la costuri foarte ridicate, în mare parte fixe, care nu se ajustează în funcție de evoluția pieței.

Împrumuturile interne, în schimb, deși mai echilibrate, au generat și ele o povară substanțială pentru bugetul statului. Aceasta arată că românii, prin taxe și impozite, contribuie direct la plata dobânzilor, iar impactul este resimțit în viața de zi cu zi.

Un semnal de alarmă pentru români

Datoria publică a României crește rapid, iar dobânzile și comisioanele consumă resurse vitale pentru investiții și programe sociale. Măsurile guvernului Bolojan de restructurare a datoriei și de reducere a costurilor viitoare sunt importante, dar nu elimină povara imediată.

Pentru români, aceste cifre reprezintă salarii care „pleacă” la bănci și investitori internaționali, în loc să fie folosite pentru educație, sănătate sau infrastructură. Fiecare leu plătit ca dobândă este un leu pe care cetățeanul nu-l vede în buzunarul său sau în beneficiile oferite de stat.