România, la un pas de infringement: legile pentru protecția minorilor online depășesc limitele impuse de UE

România riscă declanșarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, după ce două proiecte legislative aflate în Parlament, Legea majoratului digital și Legea privind protecția minorilor față de conținutul nociv online, introduc reguli și sancțiuni suplimentare față de cele prevăzute de legislația europeană.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) a transmis luni Camerei Deputaților o informare oficială, în care avertizează că adoptarea acestor legi în forma actuală ar încălca Regulamentul (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA). Potrivit ministerului, Comisia Europeană a transmis deja o atenționare formală pe 13 octombrie, semnalând riscul unor măsuri contrare dreptului european.

Legea privind protecția minorilor și obligațiile pentru platforme

Primul proiect vizat, PL-x nr. 385/2025, reglementează modul în care marile platforme online, precum Facebook, TikTok, YouTube sau Instagram, trebuie să protejeze minorii sub 18 ani de conținutul nociv.

Proiectul obligă platformele să implementeze mecanisme verificabile de vârstă pentru toți utilizatorii și să limiteze accesul minorilor la materiale considerate periculoase. Printre acestea se numără conținutul care:

23:15, 05.09.2025 • TEHNOLOGIE

IGPR trage un semnal de alarmă. Siguranța online devine prioritate: provocări periculoase lansate pe rețelele sociale

•  instigă la violență, comportamente autodistructive sau sinucidere,
•  promovează tulburări de alimentație, consum de droguri sau alcool,
•  conține nuditate, pornografie, cruzime sau violență extremă,
•  afectează dezvoltarea emoțională și cognitivă a minorilor.

De asemenea, marile platforme, definite de legislația europeană drept very large online platforms (VLOP), ar fi obligate să răspundă în maximum două ore la notificările autorităților privind conținutul periculos.

Nerespectarea acestor obligații ar putea atrage amenzi între 0,5% și 3% din cifra de afaceri anuală globală.

Ministerul Digitalizării avertizează însă că proiectul „instituie obligații suplimentare față de Regulamentul european privind serviciile digitale”, care stabilește deja cadrul general pentru astfel de măsuri.

Legea majoratului digital și accesul minorilor pe internet

Cel de-al doilea proiect, PL-x nr. 356/2025, cunoscut drept „Legea majoratului digital”, a fost deja adoptat de Senat și se află în dezbaterea Camerei Deputaților. Acesta prevede că minorii sub 16 ani pot accesa servicii online și pot crea conturi doar cu acordul parental verificabil.

Ministerul a constatat că și această lege impune obligații suplimentare pentru furnizorii de servicii intermediare, față de ceea ce prevede DSA. În opinia Comisiei Europene, orice modificare națională care depășește standardele europene trebuie notificată oficial Bruxelles-ului înainte de adoptare.

Riscuri juridice pentru România

În documentul transmis Parlamentului, MCID avertizează că ambele proiecte ar trebui notificate Comisiei Europene conform Directivei (UE) 2015/1535, care reglementează procedura de informare pentru actele normative cu impact tehnic asupra pieței unice digitale.

„Notificarea actelor conform Directivei se face în faza de proiect, iar statul membru iniţiator este obligat să amâne adoptarea acestora până la încheierea perioadei de status-quo. Actele adoptate fără respectarea procedurii sunt inaplicabile și pot deschide procedura de infringement împotriva României”, se arată în comunicatul ministerului.

Critici din partea industriei digitale și a societății civile

Legea majoratului digital a stârnit reacții puternice încă din faza de dezbatere publică. Asociația pentru Tehnologie și Internet (APTI) a atras atenția că proiectul „introduce o obligație generală de identificare online pentru orice utilizator: practic, accesul la Instagram, TikTok sau Facebook doar cu buletinul”.

Citeşte şi: Salvați Copiii: Recomandări create de adolescenți pentru vacanțe fără dependență de internet

De asemenea, Google România, CNA și ANCOM au transmis observații critice privind caracterul disproporționat al restricțiilor și dificultatea implementării mecanismelor de verificare a vârstei.

În prezent, ambele proiecte se află pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional. Bruxelles-ul așteaptă o reacție oficială din partea României înainte de votul final, pentru a evita un conflict juridic cu legislația europeană.