România, lider european la scumpiri și campioană a prețului energiei electrice raportat la puterea de cumpărare

Prețul energiei electrice reprezintă un indicator crucial al sănătății economice și al perspectivelor durabile ale unei țări. El influențează direct costurile de producție, nivelul de trai al populației, competitivitatea industriei și atractivitatea pentru investițiile străine. În contextul european, România se confruntă cu o situație dificilă: țara înregistrează cea mai mare creștere a prețului energiei electrice din UE și, raportat la puterea de cumpărare, ocupă primul loc pe continent.

Potrivit datelor din iulie 2025, creșterea prețului energiei electrice pentru consumatorii casnici din România între lunile iunie și iulie 2025 a fost de aproximativ 60%, mai mult decât dublă față de următoarea cea mai mare creștere înregistrată în Europa. În clasamentul prețurilor absolute, România se află pe locul 10, dar ajustarea la puterea de cumpărare relevă un impact mult mai sever asupra bugetelor românilor. Comparativ, prețul energiei în Ungaria, cea mai avantajoasă țară din regiune, este de patru ori mai mic raportat la venitul populației, se arată într-o analiză făcută de Asociația Energia Inteligentă.

Această situație este cu atât mai surprinzătoare cu cât România dispune de un mix energetic echilibrat și resurse proprii semnificative, inclusiv hidroenergie, gaze naturale, energie nucleară și surse regenerabile. Totuși, factura finală este influențată de mai mulți factori:

• Piața europeană de energie – evoluțiile de pe piața comună și prețul combustibililor fosili afectează direct cotațiile interne;
• Taxele și tarifele de transport și distribuție – acestea reprezintă aproape jumătate din factura finală, un nivel ridicat în comparație cu alte state europene;
• Lipsa investițiilor în infrastructură – rețelele vechi și pierderile tehnologice generează costuri suplimentare;
• Speculațiile și volatilitatea pieței – liberalizarea fără măsuri de protecție a consumatorului a permis fluctuații mari;
• Tranziția energetică – investițiile în surse verzi și infrastructură necesită costuri inițiale ridicate, care se reflectă în tarife.

10:34, 16.11.2025 • ACTUALITATE

AEI: 30 de zile, 7 explozii, 4 morți. România arde, soluțiile întârzie

Impactul acestor prețuri este resimțit în economie și în viața cotidiană. Industria, agricultura și serviciile suportă creșteri de costuri care se transmit apoi către prețurile finale ale produselor. În lipsa unor ajustări, România riscă să își piardă competitivitatea, să accentueze inegalitățile sociale și să stimuleze migrația forței de muncă în căutarea unor condiții mai avantajoase în alte state. Fenomenul de sărăcie energetică afectează deja gospodăriile vulnerabile, în special din mediul rural.

Graficele recente publicate de AEI arată clar disparitățile dintre România și celelalte state europene. Creșterea procentuală a prețului energiei electrice în România a fost aproape dublă față de următoarea țară, Luxemburg sau Austria, care au înregistrat majorări de 30%, respectiv 20%. Majoritatea țărilor europene s-au situat între 0% și 15%, iar câteva state au raportat chiar scăderi ale prețurilor (Cipru, Slovenia, Portugalia, Franța și Danemarca).

Când este comparat prețul final raportat la puterea de cumpărare, România și Cehia se află pe primele locuri, cu valori peste 0,400 Euro/kWh ajustat la venit. Polonia și Germania urmează, cu peste 0,350 Euro/kWh. Majoritatea statelor europene se încadrează între 0,200 și 0,350 Euro/kWh, iar țările nordice și Ungaria au cel mai mic preț relativ, sub 0,200 Euro/kWh.

Aceste date evidențiază un dezechilibru între prețul nominal al energiei și nivelul veniturilor populației. Deși România nu are cel mai ridicat preț nominal, povara financiară asupra gospodăriilor este cea mai mare din Europa. Lipsa mecanismelor eficiente de compensare sau plafonare agravează situația, afectând direct nivelul de trai al românilor și competitivitatea economică a țării.

Pe termen lung, menținerea acestor costuri ridicate poate genera inflație, poate frâna dezvoltarea economică și poate accentua sărăcia energetică.