România, lovită din plin de costurile economice ale verii 2025: seceta reduce peste 1% din activitatea economică

Un nou studiu publicat de economiștii Sehrish Usman, Miles Parker și Mathilde Vallat estimează pierderi uriașe pentru economia Uniunii Europene în urma fenomenelor meteo extreme din vara 2025. La nivel european, valoarea adăugată brută (GVA) va scădea cu aproximativ 43 de miliarde de euro doar în 2025, iar pierderile cumulate până în 2029 ar putea ajunge la 126 de miliarde de euro.

România: seceta adâncește vulnerabilitățile

Potrivit raportului, România se află printre țările cel mai afectate de seceta severă. În 2025, economia românească pierde circa 1,5 miliarde de euro, echivalentul a 0,48% din PIB-ul anului precedent. Proiecțiile sunt și mai îngrijorătoare pentru anii următori: până în 2029, pierderile ar putea ajunge la 3,96 miliarde de euro, adică peste 1,2% din activitatea economică națională.

„România se regăsește în grupul țărilor sudice și est-europene unde seceta prelungită a compromis grav producția agricolă și a perturbat lanțurile economice locale”, arată autorii raportului.

Impact disproporționat pentru sudul și estul Europei

În ansamblu, Spania, Italia, Franța, Grecia și Portugalia concentrează cele mai mari pierderi absolute, însă țările cu economii mai mici – precum România, Bulgaria, Malta sau Cipru – resimt șocul mult mai puternic raportat la dimensiunea PIB-ului.

09:21, 05.09.2025 • Dezvăluiri

Unde au dispărut 45.000.000 de euro pentru refacerea canalelor din Delta Dunării

11:16, 21.08.2025 • ACTUALITATE

Cum ajută ştergerea pozelor și a e-mail-urilor vechi la combaterea secetei

• Bulgaria: pierderi de 1,06% din PIB în 2025, care urcă la 2,73% în 2029.

• Grecia: impact de 1,13% în 2025, ce ajunge la 2,9% în 2029.

• România: 0,48% în 2025, respectiv 1,23% în 2029.

O amenințare structurală

Experții avertizează că efectele nu se limitează la agricultură. Reducerea producției energetice hidro, scăderea productivității în construcții și turism, precum și creșterea prețurilor la alimente pun presiune pe gospodării și firme. În plus, pierderile tind să se adâncească în anii de după eveniment, chiar și fără repetarea fenomenelor extreme.

Adaptarea, o cursă contra-cronometru

Raportul subliniază și costurile ascunse ale adaptării: investițiile în irigații, protecția împotriva inundațiilor sau infrastructura de răcire reduc vulnerabilitatea, dar consumă resurse care altfel ar putea sprijini creșterea economică pe termen lung.

România, la răscruce

Cu o agricultură ce rămâne sensibilă la variabilitatea climatică și o infrastructură energetică vulnerabilă, România are de ales între două scenarii: investiții rapide în reziliență sau pierderi tot mai mari an de an.

Study - Usman, Parker, and Vallat (2025)