România, peste media UE la discriminare percepută. Ce arată datele Eurostat

România se situează peste media Uniunii Europene în ceea ce privește discriminarea resimțită în spațiile publice, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Diferențele sunt vizibile mai ales între persoanele născute în străinătate și cele născute în România.

Ce declară persoanele născute în străinătate

Datele arată că aproximativ 10,5% dintre persoanele născute în afara țării și care trăiesc în România afirmă că, în ultimele 12 luni, s-au simțit tratate incorect în spații publice precum cafenele, magazine sau baze sportive. Media la nivelul Uniunii Europene este de 7,8%.

În schimb, dintre persoanele născute în România, circa 3,5% spun că au avut astfel de experiențe, procent apropiat de media europeană de 2,8%. Diferența indică faptul că, în România, persoanele venite din alte state declară experiențe de discriminare de aproape trei ori mai des decât cele născute în țară.

Eurostat precizează că indicatorul măsoară „discriminarea percepută”, pe baza răspunsurilor din anchete sociale europene. Instituția subliniază că percepțiile pot fi influențate de factori precum nivelul de conștientizare, contextul juridic sau gradul de acceptare socială și nu reflectă neapărat cazuri dovedite în instanță.

17:24 • Auto

Ce mărci auto au kilometrajul cel mai des falsificat în România (Studiu)

13:43 • ACTUALITATE

România preia conducerea Inițiativei Central Europene în 2026

Domeniile unde diferențele sunt mai mari

La nivel european, cea mai ridicată rată de discriminare percepută este înregistrată în accesul la locuință. Aproximativ 12,5% dintre persoanele născute în străinătate spun că s-au simțit discriminate atunci când au căutat o locuință, comparativ cu 4,3% dintre persoanele născute în țara de reședință.

În relația cu serviciile publice, diferența este de 9,7% pentru persoanele născute în străinătate, față de 4,5% pentru cele născute în țară.

Cum stă România în clasament

România nu se află nici printre statele cu cele mai ridicate procente, dar nici la polul opus. Cele mai mari niveluri ale discriminării percepute în spații publice pentru persoanele născute în străinătate se înregistrează în Țările de Jos (16,2%), Austria (13,9%), Danemarca (13,1%) și Finlanda (13,1%).

La celălalt capăt al clasamentului se află Croația, unde diferența este aproape inexistentă (0,8% față de 0,7%), și Estonia (6,7% față de 6,4%).

În state apropiate geografic de România, procentele sunt mai reduse. În Ungaria, aproximativ 2% dintre persoanele născute în străinătate spun că s-au simțit tratate incorect în spații publice. În Grecia procentul este de 3,2%, iar în Italia de 3,6%. Bulgaria se apropie de nivelul României, cu valori estimate la 8–9%.

Potrivit Eurostat, în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, persoanele născute în altă țară declară mai frecvent experiențe de tratament incorect în spațiul public comparativ cu cele născute în țara de reședință. România se înscrie în această tendință și depășește media europeană la acest indicator.