România pierde teren în cercetare: Mădălin Bunoiu avertizează că fără „masă critică” nu poate exista progres

Numărul cercetătorilor români s-a redus drastic în ultimele decenii, iar efectele se resimt în capacitatea sistemului național de cercetare de a produce rezultate relevante la nivel internațional.

Scăderea numărului de cercetători, un semnal de alarmă major

Mădălin Bunoiu, președintele Comisiei pentru Evaluarea Performanței Organizațiilor de Cercetare, a atras atenția asupra acestei realități, subliniind că fără o „masă critică” de specialiști, progresul devine aproape imposibil.

„Am văzut cum, sub ochii noștri, în ultimii 10 – 30 de ani, numărul de cercetători a scăzut foarte mult. Institute care aveau sute de membri au ajuns astăzi să funcționeze cu doar câțiva zeci. Este nevoie de masă critică pentru orice tip de sistem, în mod evident și pentru cercetare”, a declarat Bunoiu la conferința internațională ESPERA 2025, organizată la București. Acesta a explicat că, deși unele institute pot prezenta indicatori aparent buni – precum numărul de articole publicate sau proiectele atrase –, lipsa unei baze umane consistente face imposibil un salt semnificativ în performanță.

„Numerele contează”, a punctat el, subliniind că mărimea colectivelor influențează direct calitatea rezultatelor științifice.

14:44, 09.10.2025 • Food

Ce pericol îi pândeşte pe cei ce beau sucuri fără zahăr

06:18, 04.10.2025 • TEHNOLOGIE

Cercetătorii americani fug de Trump și vin în Europa: creștere record a cererilor pentru granturile UE

Evaluarea institutelor, condiție pentru finanțare

Mădălin Bunoiu a vorbit și despre procesul de evaluare a organizațiilor de cercetare, un mecanism considerat esențial pentru relansarea domeniului. Evaluarea, inclusă ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), va determina accesul institutelor la fondurile naționale și europene.

„Evaluarea are consecințe clare. Organizațiile care nu se supun acestui proces nu vor putea accesa finanțare publică. În plus, evaluarea nu este o ierarhizare, ci o clasificare. În urma ei vom avea trei categorii de organizații: cele cu activitate foarte bună, cele cu rezultate consistente care pot evolua și cele care nu îndeplinesc standardele minime”, a explicat Bunoiu.

Pentru institutele care nu ating pragul de performanță, sunt prevăzute soluții precum reorganizarea în termen de doi ani sau fuziunea cu alte structuri de cercetare – universități sau institute cu rezultate mai solide.

Cauzele declinului și lipsa de recunoaștere internațională

Potrivit lui Bunoiu, problemele sistemice ale cercetării românești au fost semnalate inclusiv de organisme europene, care au evidențiat fragmentarea și lipsa de consistență a structurilor. „Nu suntem pe primele locuri în topurile internaționale nu pentru că nu am avea cercetători valoroși, ci pentru că masa noastră este una extrem de redusă”, a explicat oficialul. El a insistat asupra importanței evaluării continue, nu doar ca obligație formală, ci ca instrument de autodiagnoză.

„Trebuie să ne analizăm activitatea, fie că este didactică sau de cercetare. În lipsa unor repere clare, progresul devine imposibil”, a spus Bunoiu.

Declinul numeric, ilustrat prin exemple concrete

Situația descrisă de președintele Comisiei este confirmată și de alți specialiști. Valeriu Ioan-Franc, membru corespondent al Academiei Române și director adjunct al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” – INCE, a menționat că în 1990, instituția avea 9 institute cu 1.081 de posturi, în timp ce astăzi, 15 institute funcționează cu doar 360 de angajați.

Declinul nu este doar o problemă de resurse umane, ci și de competitivitate. Fără finanțare adecvată și fără tineri cercetători atrași în domeniu, România riscă să piardă teren în fața altor țări europene care investesc constant în știință și inovare.

Conferința ESPERA 2025, ajunsă la a 12-a ediție, a avut ca temă „Schimbări decisive în peisajul global în condiții dificile. Perspective pentru o reziliență mai puternică, potențiale perturbări și politici cheie de guvernanță”.