România primește 18 luni în plus pentru PNRR: o șansă nesperată, dar meritată

România respiră mai ușor: Parlamentul European a aprobat prelungirea cu 18 luni a termenului de implementare a proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Votul de marți, dat în Comisia pentru Bugete a forului european, deschide calea către finalizarea unor investiții majore aflate în pericol de întârziere sau chiar de abandon. Cu alte cuvinte, țara noastră primește timp în plus – dar nu oricum: acest „respiro” vine însoțit de obligația de a demonstra că poate livra rezultate concrete.

28 de miliarde și o problemă de ritm

România are la dispoziție aproximativ 28 de miliarde de euro prin PNRR, fonduri destinate reformei statului, digitalizării administrației, modernizării infrastructurii și tranziției verzi. Însă, până în prezent, doar 31% din acești bani au fost efectiv atrași, ceea ce a generat îngrijorări majore la Bruxelles. Explicațiile au fost multiple – de la birocrație internă, la crize politice și lipsă de capacitate de implementare în teritoriu.

Prelungirea votată acum nu este un „cadou” politic, ci un gest de încredere acordat României de către instituțiile europene. Raportul adoptat propune ca proiectele deja începute, dar neterminate, să aibă o perioadă suplimentară de 18 luni pentru a fi duse la bun sfârșit. Este vorba în special de investiții mature, cu șantiere deja deschise, unde întârzierile ar fi însemnat pierderea definitivă a banilor europeni.

Un vot clar și un mesaj puternic

Raportul a fost adoptat cu o majoritate confortabilă: 63 de voturi pentru, 12 împotrivă și 6 abțineri. Printre coordonatorii raportului se numără europarlamentarul român Siegfried Mureșan, care a anunțat imediat rezultatul votului drept „o veste foarte bună pentru România”. Alături de el, și alți reprezentanți români din Parlamentul European au susținut această măsură, tocmai pentru că prelungirea vine într-un moment critic: riscul ca fondurile PNRR să fie pierdute era deja în creștere, iar reformele începute riscau să rămână fără combustibil financiar.

Important este că această decizie nu vizează doar România, ci toate statele membre care întâmpină dificultăți în implementarea PNRR-urilor naționale. Însă faptul că țara noastră este menționată explicit în raportul coordonat la Bruxelles arată și nivelul de preocupare, dar și de implicare politică de la centru.

Ce urmează: între șansă și responsabilitate

Prelungirea de 18 luni nu intră în vigoare automat. Ea trebuie confirmată în plenul Parlamentului European și acceptată formal de Comisia Europeană și de Consiliu. Este, totuși, foarte probabil ca acest lucru să se întâmple, dat fiind consensul politic creat în jurul ideii.

Dar, odată aprobată, mingea va fi în terenul autorităților române. Guvernul care va fi format după instalarea președintelui Nicușor Dan va trebui să găsească soluții rapide pentru deblocarea investițiilor, accelerarea procedurilor de achiziții publice și reducerea blocajelor birocratice. Altfel spus, cele 18 luni în plus sunt un nou contract de încredere – iar orice nou eșec va avea consecințe grele.

PNRR – testul modernizării reale

România a ratat multe trenuri ale modernizării în ultimii 30 de ani. PNRR reprezintă, poate, cea mai serioasă oportunitate de reformă profundă, cu bani europeni disponibili exact pentru domeniile în care suntem cel mai vulnerabili: digitalizare, sănătate, infrastructură educațională, transporturi, tranziție energetică.

În logica noii președinții, cu un lider de extracție tehnocrată instalat la Cotroceni, această prelungire a PNRR poate deveni pârghia centrală pentru un nou model de dezvoltare. Nu e suficient să terminăm niște șantiere. Este vital să construim instituții care știu să planifice, să cheltuie transparent și să livreze servicii publice de calitate.

Prelungirea PNRR cu 18 luni nu e o victorie, ci o fereastră.

Una care s-ar putea închide definitiv dacă nu învățăm – repede – cum se gestionează eficient fondurile europene. România a obținut timp. Acum trebuie să arate că știe ce să facă cu el.