România, printre statele UE cu libertate academică sub medie. Un raport francez avertizează asupra „derapajelor iliberale”

Un raport publicat la Paris de France Universités, organizație care reunește președinți de universități și instituții de învățământ superior, trage un semnal de alarmă asupra declinului libertății academice la nivel global.

Conform documentului, elaborat de Stéphanie Balme, directoarea Centrului de cercetări internaționale (CERI) de la Sciences Po, România se numără printre cele nouă state ale Uniunii Europene care înregistrează „un nivel de libertate academică sub medie”, situație care „necesită o vigilență specială”. Raportul, transmis de AFP, descrie un fenomen îngrijorător: „derapajele iliberale” afectează autonomia universitară și libertatea cercetării, sub influența regimurilor autoritare și a curentelor populiste din ultimii ani.

Țările vizate: de la România la Olanda și Polonia

Documentul evidențiază nouă state membre UE cu libertate academică fragilizată: Austria, Malta, România, Croația, Bulgaria, Țările de Jos, Grecia, Polonia și Ungaria.

„Aceste țări necesită o vigilență specială, întrucât presiunile politice, ideologice sau legislative asupra universităților se intensifică”, se arată în raport.

În Polonia, mai mulți cercetători care au documentat complicitatea unor segmente ale populației la persecuția evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost urmăriți penal, ceea ce autorii consideră un exemplu al restrângerii libertății de cercetare.

Franța, și ea vizată: libertatea academică „semnificativ în urmă”

Raportul notează că Franța, în pofida tradiției sale democratice, se confruntă la rândul ei cu o scădere vizibilă a libertății academice, mai ales din punct de vedere juridic și politic.

„Înmulțirea criticilor la adresa așa-numitului wokism din universitățile europene, venite din partea mass-media și a partidelor politice, a contribuit la fragilizarea libertății academice”, menționează raportul.

În Franța, polemicile privind „islamo-stângismul” unor cadre universitare și tensiunile generate de mobilizările pro-palestiniene de la Sciences Po au amplificat presiunile asupra mediului academic.

De asemenea, raportul subliniază că anumite institute franceze, precum INRAE (Institutul Național pentru Cercetări Agricole, Alimentare și de Mediu) și INSERM (Institutul Național de Sănătate și Cercetare Medicală), au fost printre primele instituții care au reacționat la atacurile politice împotriva universităților, inspirate din campaniile fostului președinte american Donald Trump.

Cauze comune: politizare, presiuni ideologice și populism

Autorii raportului atribuie scăderea libertății academice interferenței crescânde a politicului în activitatea universitară, tentativelor de control asupra finanțării și orientării cercetării, dar și campaniilor publice de discreditare a științei sau a cercetătorilor.

În multe cazuri, aceste acțiuni se manifestă prin autocenzură, retragerea granturilor sau limitarea accesului la date sensibile, fenomene care reduc capacitatea mediului academic de a funcționa independent.

Recomandările France Universités

Pentru a opri declinul, raportul propune o serie de măsuri concrete:

• reafirmarea libertății academice ca principiu fundamental de drept;
• încurajarea unei culturi civice a libertății de cercetare în rândul societății;
• promovarea unei „diplomații științifice europene”, menite să apere valorile universitare comune.

Autoarea Stéphanie Balme subliniază că „universitățile trebuie să rămână spații ale dezbaterii libere și ale căutării adevărului”, avertizând că pierderea libertății academice este un indicator timpuriu al degradării democrației.