România reconfigurează PNRR după pierderi de 7 miliarde de euro și supracontractare masivă

Publicat: 01 sept. 2025, 10:21, de Andrei Ceausescu, în ECONOMIE , ? cititori
România reconfigurează PNRR după pierderi de 7 miliarde de euro și supracontractare masivă
Foto: economymagazine.it

România a renegociat recent Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu Comisia Europeană, reușind să păstreze o parte semnificativă din cele 28 de miliarde de euro alocate inițial. Din sumele totale, aproximativ 7 miliarde de euro din împrumuturi au fost pierdute, însă granturile nerambursabile în valoare de 13,55 miliarde de euro au fost asigurate.

Guvernul actual a prioritizat mutarea proiectelor mature pe zona de grant, pentru a garanta absorbția integrală a fondurilor nerambursabile. Proiectele rămase, pentru care există justificări, vor fi reevaluate de fiecare minister pentru a se stabili ce poate fi finalizat până la 31 august 2026 și ce poate fi finanțat prin împrumuturi, în funcție de spațiul fiscal disponibil.

În perioada următoare, lista proiectelor finanțate prin PNRR va fi făcută publică pentru prima dată, oferind predictibilitate atât Ministerului de Finanțe, cât și autorităților locale și societății civile. Această măsură urmărește curățarea PNRR de supracontractare, o problemă identificată anterior: s-au contractat proiecte în valoare de 47,4 miliarde de euro, pentru un buget efectiv de 28,5 miliarde de euro.

Pentru proiectele esențiale care nu mai au finanțare în cadrul PNRR, autoritățile analizează reasigurarea fondurilor din politica de coeziune, unde România dispune de aproximativ 31 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. În prezent, rata de absorbție este de circa 16%. Proiectele vor fi etapizate și finanțate parțial prin instrumente de tip blended-finance, asigurând continuitatea investițiilor cu durate lungi de implementare.

Printre proiectele prioritare se numără spitalele regionale, infrastructura de transport urban și trenurile cu hidrogen, iar pentru acestea se caută soluții pentru a fi incluse în fondurile de coeziune sau alte programe europene. În total, România estimează că în următoarele 12 luni vor intra în economie între 15 și 17 miliarde de euro pentru investiții efective, ceea ce reprezintă un flux fără precedent în contextul național.

Monitorizarea progresului proiectelor PNRR și a celor finanțate prin coeziune va fi realizată la două săptămâni, printr-un tablou de bord transparent, care va urmări stadiul implementării și va permite ajustări rapide pentru a maximiza absorbția fondurilor.

Pe partea de reforme, PNRR impune și realizarea unor jaloane-cheie până la sfârșitul acestui an, inclusiv în domeniile pensii speciale, guvernanța companiilor de stat și conducerea AMEPIP, necesare pentru deblocarea fondurilor europene.

În același timp, România se pregătește pentru discuțiile privind noul cadru financiar multianual 2028-2035, care include o alocare mai mare pentru țară și un mecanism ce combină fondurile de coeziune și politica agricolă comună. Prioritățile României rămân investițiile în dezvoltarea rurală, coeziunea teritorială și susținerea sectoarelor vulnerabile din economie.