România riscă să piardă investiții și competitivitate: noile restricții fiscale intra-grup amenință afacerile

Camera Consultanților Fiscali avertizează asupra riscurilor economice generate de propunerea Ministerului Finanțelor privind limitarea deductibilității cheltuielilor intra-grup la 3%, măsură aflată în dezbatere publică și programată să intre în vigoare din 2026, după aprobarea parlamentară.

Problemele fundamentale ale Propunerii

• Propunerea nerecunoaște cheltuielile necesare desfășurării activității economice, fiind excesiv restrictivă, mai degrabă decât o corecție punctuală a abuzurilor fiscale.

• Formula de calcul (3% din cheltuielile de aceeași natură) este neclară și nealiniată cu practicile europene și internaționale, generând confuzie legislativă.

• În cazul dobânzilor intra-grup, se ignora posibilitatea reportării cheltuielilor nededuse, în contradicție cu principiile ATAD și practica europeană.

• Referințele la modelul american BEAT sunt inexacte și nefundamentate, procentul de 3% fiind preluat fără adaptare corectă și cu scop diferit.

Consecințe negative anticipate

Creșterea complexității aplicării și a costurilor de conformare fiscală, chiar pentru contribuabili corecți
Noua regulă presupune o analiză suplimentară a tuturor cheltuielilor intra-grup, indiferent dacă acestea sunt realizate la prețuri de piață, ceea ce va genera un volum semnificativ de muncă administrativă pentru contribuabili. Companiile vor fi obligate să implementeze sisteme interne de monitorizare, raportare și recalculare periodică a deductibilității, pe lângă obligațiile existente în materie de prețuri de transfer. Costurile asociate consultanței, auditului și adaptării proceselor interne vor crește considerabil, afectând în special întreprinderile mari, dar și societățile din grupuri internaționale cu operațiuni complexe.

Limitarea deductibilității poate afecta investițiile și dezvoltarea afacerilor integrate, cu risc de pierdere a competitivității externe
În cazul grupurilor multinaționale și al companiilor românești cu filiale externe, serviciile intra-grup – cum ar fi cercetarea, dezvoltarea, IT sau managementul strategic – reprezintă un element esențial pentru modernizarea și eficiența operațională. Impunerea unui plafon arbitrar de 3% pentru cheltuielile deductibile reduce atractivitatea investițiilor, deoarece costurile efective ale acestor servicii depășesc adesea pragul propus. În lipsa acestor servicii, companiile românești pot pierde acces la know-how, tehnologii și practici de management moderne, ceea ce afectează direct capacitatea lor de a concura pe piețele internaționale.

Interferența cu fluxurile intra-grup poate afecta balanța comercială și creșterea economică, având impact negativ asupra producătorilor de valoare adăugată
Multe companii din România fac parte din lanțuri globale de producție, unde importul de know-how, licențe și servicii specializate este necesar pentru a produce bunuri competitive la export. Limitarea deductibilității acestor costuri ar putea determina reducerea volumului de activități relocate în România, afectând industria auto, IT, electronică și alte sectoare strategice. În final, măsura ar putea conduce la diminuarea exporturilor și la creșterea dezechilibrelor în balanța comercială, accentuând vulnerabilitățile economiei naționale.

10:02, 05.07.2025 • ECONOMIE

Cum se duce în jos competitivitatea României

Penalizarea finanțării prin entități afiliate, inclusiv pentru companiile aflate în dificultate, poate bloca activitatea economică și redresarea societăților
În perioade de criză sau dificultate financiară, finanțarea din partea entităților din grup este adesea singura alternativă viabilă pentru menținerea activității și salvarea locurilor de muncă. Aplicarea unei reguli rigide, care nu ține cont de situația economică a companiei, poate împiedica recapitalizarea acesteia și îi poate reduce capacitatea de a accesa resurse financiare. Astfel, se creează un risc major de insolvență pentru societăți viabile, dar aflate temporar în dificultate.

Măsura descurajează investitorii români și străini care respectă obligațiile fiscale, afectând stabilitatea mediului de afaceri
Introducerea unei reguli cu impact semnificativ și cu aplicabilitate generală, fără o analiză de impact riguroasă și fără perioadă de tranziție, generează incertitudine legislativă. Investitorii percep această măsură ca pe o sancțiune aplicată uniform tuturor companiilor, indiferent de comportamentul fiscal corect. În lipsa predictibilității, atractivitatea României ca destinație pentru investiții directe se diminuează, ceea ce poate afecta atât proiectele noi, cât și extinderile de capacitate ale celor existente.

Probleme doctrinare și de echitate

Măsurile nu se aliniază cu principiile partidelor din coaliție

• Blochează dezvoltarea și investițiile (PNL) – Propunerea contravine obiectivului liberal de a stimula investițiile private și de a asigura un mediu economic predictibil, esențial pentru dezvoltare.

• Penalizează uniform investitorii corecți (PSD) – În loc să corecteze abuzurile fiscale, măsura aplică aceleași restricții tuturor companiilor, inclusiv celor care respectă legislația și principiile prețurilor de piață, ceea ce contravine conceptului de echitate fiscală promovat de social-democrați.

• Nu promovează echilibrul economic (UDMR) – Propunerea nu ține cont de particularitățile economice ale diferitelor sectoare și dimensiuni de afaceri, aplicând reguli uniforme, chiar și acolo unde impactul negativ este disproporționat.

• Nu respectă echitatea socială (USR) – Măsura afectează în mod indirect consumatorii și angajații, prin reducerea investițiilor și a potențialului de creștere economică, ceea ce contravine principiilor de echitate și transparență promovate de partidele progresiste.

Lipsa unei doctrine coerente face Propunerea pur tehnică, dar riscantă, fără suport economic real
Această inițiativă pare a fi o soluție tehnică, adoptată fără analiză de impact și fără integrarea într-o strategie fiscală pe termen lung. În loc să rezolve problema erodării bazei fiscale prin măsuri țintite și proporționale, Propunerea creează o povară generalizată, cu potențial de a descuraja investițiile și de a afecta negativ competitivitatea economică a României.

Riscuri macroeconomice

Posibile efecte asupra investițiilor, finanțării companiilor și creșterii capitalului propriu, reducând sustenabilitatea economică
Limitarea deductibilității cheltuielilor intra-grup afectează structura financiară a companiilor, crescând costul efectiv al capitalului. Această măsură penalizează atât împrumuturile interne din cadrul grupului, cât și cheltuielile pentru servicii specializate, ceea ce determină:

• Reducerea atractivității investițiilor străine directe (ISD) – Grupurile internaționale evaluează permanent costurile fiscale din diferite jurisdicții. O regulă rigidă, care limitează deductibilitatea unor cheltuieli necesare, face România mai puțin competitivă față de alte țări din regiune (Polonia, Ungaria, Bulgaria), unde astfel de restricții nu există sau sunt mai flexibile.

• Îngreunarea finanțării interne – Companiile românești, în special cele aflate în dezvoltare sau în dificultate, se bazează pe sprijinul financiar al entităților din grup. Interdicția de deducere a cheltuielilor cu dobânzile sau serviciile poate bloca accesul la finanțare, crescând riscul de insolvență și reducând posibilitatea de capitalizare.

• Încetinirea creșterii capitalului propriu – În lipsa unor mecanisme flexibile de finanțare intra-grup, firmele ar putea renunța la proiecte de investiții sau ar putea reduce reinvestirea profitului, ceea ce afectează capacitatea de inovare și de extindere pe termen lung.

Creșterea artificială a poverii fiscale poate conduce la renunțarea la modele de afaceri integrate, afectând competitivitatea României
În prezent, multe companii din România funcționează în cadrul unor modele integrate, care presupun furnizarea sau achiziția de servicii intra-grup (IT, cercetare, management, logistică). Limitarea deductibilității creează un cost fiscal artificial pentru aceste structuri, determinând:

• Reorganizarea grupurilor multinaționale – Companiile pot decide să transfere activități către alte jurisdicții mai prietenoase fiscal, ceea ce ar însemna pierderea unor centre de servicii, locuri de muncă bine plătite și competențe locale.

• Reducerea competitivității în exporturi – Lipsa accesului la servicii intra-grup la costuri eficiente diminuează performanța și productivitatea companiilor românești, ceea ce afectează capacitatea acestora de a concura pe piețele externe.

• Impact negativ asupra ecosistemului economic local – Dispariția sau reducerea activității grupurilor integrate ar afecta nu doar companiile vizate, ci și furnizorii locali, subcontractorii și angajații, cu efect în lanț asupra economiei naționale.

În ansamblu, această măsură riscă să fragilizeze competitivitatea României, să descurajeze investițiile și să încetinească creșterea economică pe termen mediu și lung.

Propunerea, în forma actuală, este o măsură excesivă, confuză și antieconomică, cu potențial de a descuraja investițiile, de a penaliza contribuabili corecți și de a afecta competitivitatea și balanța comercială. CCF recomandă retragerea sau revizuirea semnificativă a Propunerii, pentru a evita înlocuirea unei anomalii fiscale cu alte efecte negative, mai severe și generalizate.