România se împrumută din nou: costurile rămân cele mai ridicate din Uniunea Europeană

Guvernul României a ieșit joi pe piețele internaționale pentru a contracta un nou împrumut, al patrulea din acest an. Statul are nevoie de fonduri suplimentare pentru a acoperi cheltuielile tot mai mari, în condițiile în care deficitul bugetar este cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

România, împrumuturi pe termen lung, la dobânzi mari

Pentru a atrage capital, România a scos la vânzare obligațiuni denominate în euro, împărțite în trei tranșe, cu scadențe în 2033, 2037 și 2045. Aceste titluri de stat reprezintă modalitatea prin care guvernul împrumută bani de la investitori, urmând să îi returneze cu dobândă la datele stabilite.

Condițiile exacte nu au fost anunțate oficial, dar, potrivit Bloomberg, citat de Mediafax, dobânzile se situează cu mult peste rata de referință a piețelor financiare. România va plăti un plus de 3,4% pentru obligațiunile cu scadență la 7 ani, 3,85% pentru cele la 12 ani și 4,15% pentru cele pe 20 de ani.

09:16 • ECONOMIE

Explodează ratele la credite. Mii de români vor plăti dobânzi duble

19:18, 08.07.2025 • ECONOMIE

BNR păstrează dobânda-cheie neschimbată. Ce urmează pentru inflație, salarii și cursul valutar

De ce este România un pariu riscant pentru investitori

Nivelul ridicat al dobânzilor arată că investitorii percep România ca fiind mai riscantă decât alte state europene. Un deficit bugetar foarte mare, lipsa unor reforme clare și incertitudinea politică fac ca statul român să fie obligat să ofere randamente mai mari pentru a atrage bani.

Cu cât percepția de risc este mai mare, cu atât costurile de finanțare cresc, iar România se află în prezent pe primul loc în Uniunea Europeană la nivelul cheltuielilor cu dobânzile.

Împrumuturi noi pentru a acoperi datoriile vechi

Ministerul Finanțelor intenționează să folosească o parte din banii atrași pentru a răscumpăra anticipat obligațiuni care ajung la scadență în 2026. Este vorba de titluri în valoare de 1,3 miliarde de euro cu dobândă de 2,75%, 1,8 miliarde cu dobândă de 5% și 1,15 miliarde de euro cu dobândă de 2%.

Această strategie de rostogolire a datoriei permite prelungirea termenelor de rambursare, evitând acumularea unor presiuni bugetare foarte mari într-un singur an. Totuși, dobânzile mai mari la noile împrumuturi pot spori povara pe termen lung.

80% din necesarul de finanțare a fost deja acoperit

Ștefan Nanu, directorul Trezoreriei, a explicat recent că România are nevoie de aproximativ 260 de miliarde de lei pentru finanțarea bugetului în 2025. Până în prezent, statul a atras circa 209 miliarde de lei de pe piețele interne și externe, ceea ce înseamnă 80% din total.

Oficialul a precizat că guvernul urmărește să răscumpere anticipat obligațiunile externe și să le înlocuiască cu unele noi, cu maturități mai lungi, pentru a echilibra curba randamentelor.

Costurile României rămân cele mai mari din UE

După alegerile prezidențiale din mai, când candidatul de centru a învins un contracandidat de extremă dreapta, randamentele obligațiunilor românești au scăzut ușor. Totuși, piețele continuă să privească România cu reticență.

Bloomberg notează că, deși trendul este ușor pozitiv, costurile de împrumut rămân cele mai mari din Uniunea Europeană, un semn clar că investitorii nu sunt convinși că guvernul va reuși să își aducă bugetul pe o traiectorie sustenabilă.