România se topește. Bucureștiul devine una dintre cele mai calde capitale europene

Un raport recent arată că Bucureștiul a devenit una dintre cele mai calde capitale europene, cu o temperatură medie în lunile de vară comparabilă cu cea din Atena sau Roma. În ultimii patru ani, temperatura medie anuală din orașele din România a crescut constant, depășind 12 grade Celsius, cu peste două grade mai mult decât media din secolul trecut.

România se încălzește într-un ritm alarmant

Raportul „Starea Climei – România 2025: Unde suntem şi încotro mergem”, citat de Agerpres, arată că peste 12 milioane de români trăiesc în orașe unde temperaturile sunt, în medie, cu 3 până la 8 grade mai ridicate decât în satele învecinate. Fenomenul, cunoscut sub numele de „insulă de căldură urbană”, se accentuează în fiecare an.

Specialiștii avertizează că, în 2025, mai multe orașe din sudul și vestul țării – printre care București, Alexandria și Timișoara – au depășit pragul de 40 de grade Celsius în timpul verii. Capitala a înregistrat o temperatură medie de 22,5 grade în luna iulie, un nivel similar cu cel al marilor orașe mediteraneene.

„Oraşele României se încălzesc într-un ritm accelerat. Efectele sunt deja vizibile, iar Bucureștiul se apropie de valorile termice înregistrate în sudul Europei”, se arată în document.

12:00, 25.10.2025 • ACTUALITATE

Sfințirea Catedralei Mânturii Neamului a dus la explozia tarifelor de cazare în București. O cameră la un hotel de cinci stele a ajuns la 600 de euro

07:03, 25.10.2025 • ACTUALITATE

Măsuri speciale de ordine publică la sfințirea picturii Catedralei Naționale. Peste 800 de jandarmi, mobilizați pentru siguranța participanților

Betonul, asfaltul și lipsa vegetației — cauzele principale

Experții spun că suprafețele construite din beton și asfalt absorb și stochează căldura în timpul zilei, eliberând-o lent noaptea. Lipsa vegetației reduce procesul natural de răcire prin evapotranspirație, iar poluarea din trafic agravează fenomenul.

„Intensitatea insulei de căldură urbană variază între un grad și două grade pe timpul nopții, respectiv între 3-5 grade ziua, ajungând chiar la 7-8 grade în perioadele caniculare”, notează raportul.

Cele mai expuse sunt cartierele dense, cu puține spații verzi și clădiri înalte, care devin adevărate „canioane termice”. În aceste zone, temperaturile pot fi cu până la 8 grade mai mari decât în parcurile sau spațiile deschise din apropiere.

Cei mai vulnerabili: vârstnicii și muncitorii din aer liber

Raportul subliniază că populația vulnerabilă – vârstnicii, persoanele cu venituri mici sau cei care lucrează afară – este cea mai afectată de valurile de căldură.

„În aceste zone, riscul de îmbolnăvire sau deces asociat temperaturilor extreme crește semnificativ. În lipsa măsurilor de adaptare, orașele vor deveni tot mai greu de locuit în timpul verii”, avertizează specialiștii.

Soluțiile există, dar implementarea lor rămâne fragmentară. Coridoarele verzi, acoperișurile vegetale, spațiile umbrite și suprafețele permeabile pot reduce temperatura locală cu până la 5 grade Celsius, contribuind la un mediu urban mai sănătos.

„Implementarea acestor soluții depinde de colaborarea dintre administrațiile locale și grupurile civice. Fără acțiune coordonată, efectele schimbărilor climatice vor fi tot mai greu de gestionat”, se precizează în raport.

România și emisiile de gaze cu efect de seră

Deși România a reușit o reducere de 75% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de 1990 – aproape dublu față de media europeană – specialiștii atrag atenția că acest progres se datorează, în mare parte, colapsului industrial din anii ’90, nu politicilor climatice coerente.

„Astăzi, provocarea este să trecem de la reduceri ușoare la măsuri concrete în sectoarele cu impact major – transport, clădiri și agricultură. Aceste domenii necesită investiții, modernizare și schimbări de comportament”, se arată în document.

În ciuda progresului aparent, România rămâne una dintre cele mai poluante economii din Uniunea Europeană: pentru fiecare euro produs, se emit aproape 500 de grame de CO₂, de peste două ori mai mult decât media UE.

„Reducerea poluării nu se mai poate baza pe efecte conjuncturale. Avem nevoie de politici solide care să stimuleze tranziția către energie curată, eficiență energetică și orașe mai verzi”, conchid autorii raportului.