România și gazul: ce promite și ce riscuri aduce Neptun Deep în Marea Neagră

Gazul natural are pentru România o importanță uriașă din punct de vedere geopolitic, economic și social. În curând, zăcământul de gaze „Neptun Deep”, situat la mare depărtare de coasta românească a Mării Negre, urmează să fie exploatat. Aceasta ar putea consolida economia românească și ar face Uniunea Europeană mai puțin dependentă de gazul rusesc. Însă, este justificată o consolidare pe termen lung a utilizării acestui combustibil fosil, având în vedere și alte dezavantaje – risc de explozie, efecte asupra sănătății, schimbările climatice, protecția mediului? Și de ce dorește Greenpeace să blocheze proiectul cu orice preț? 

În octombrie anul trecut, în cartierul Rahova din București, a avut loc o explozie de gaz. În urma acesteia, trei persoane și-au pierdut viața, iar numeroși alții au fost răniți. În noiembrie, incidentele au continuat în capitală: scurgeri de gaz în centrul orașului, alarme false la școli… Explozia de gaz în blocuri de locuințe apare repetat în întreaga țară. Sau ne amintim de explozia devastatoare a stației de alimentare cu gaz din Crevedia, în august 2023, care a dus la șase decese. Aceste accidente arată ceea ce nu era un secret: infrastructura de gaze din România este, în multe locuri, degradată, veche și parțial periculoasă, se arată într-un articol apărut în publicația germană Allgemeine Deutsche Zeitung.

Probleme structurale în București

Accidentul din Rahova a scos în evidență probleme structurale în rețeaua din București: conductele par să fie în stare problematică în numeroase locuri. Chiar dacă rețeaua veche este modernizată punctual de către companiile responsabile, numeroase gospodării rămân temporar deconectate de la alimentarea cu gaz. Aceasta înseamnă că oamenii afectați – mai ales în perioada iernii – sunt nevoiți să înghețe sau să recurgă la improvizații la fel de periculoase pentru încălzirea locuinței.

Un pericol invizibil pentru sănătate

O altă amenințare vine din utilizarea aragazelor pe gaz. Un studiu spaniol citat de ziarul austriac „Der Standard” arată că aproximativ 40.000 de persoane mor anual în Europa din cauza aragazelor pe gaz. Aceasta nu înseamnă că există tot atâtea explozii pe an. Problema constă în emisiile poluante rezultate în timpul gătitului. Aragazele emit dioxid de azot, care poate provoca boli cardiovasculare și pulmonare. Dacă după gătit nu se aerisește suficient, poluanții pot rămâne în aer pentru perioade mai lungi.

14:02, 28.01.2026 • ACTUALITATE

Alertă pe litoral: mină marină descoperită pe plaja din dreptul poligonului Midia

12:43, 06.01.2026 • Apărare

România ar putea deveni fortăreața Europei la Marea Neagră. Ursula von der Leyen susține înființarea unui Hub de Securitate Maritimă

Cum se ajunge la cifra de 40.000 de decese? „Autorii studiului au cartografiat expunerea la NO2 din aragaze în interior și au comparat-o cu expunerea la același gaz în aer liber, provenind în principal din trafic. Din aceste date a fost calculat numărul de decese premature. Rezultatele sunt în concordanță cu un studiu realizat în SUA în mai 2023.”

Studiile arată că aragazele pe gaz pot fi dăunătoare sănătății. Totuși, mulți români nu pot renunța la ele, deoarece fie nu există alternative, fie nu își permit să le înlocuiască. În aceste cazuri, se recomandă aerisirea în timpul și după gătit și evitarea folosirii flăcării deschise pentru încălzirea locuinței.

Securitatea energetică și independența României

În ciuda acestor riscuri, România pare să continue să mizeze pe gaz pe termen lung. Pentru a-și asigura aprovizionarea, urmează să fie exploatat zăcământul de gaze „Neptun Deep”, aflat în Marea Neagră, la aproximativ 160 de kilometri de coasta României, în zona sa economică exclusivă. Aceasta este relativ central în Marea Neagră și nu foarte departe de coasta Crimeei, ocupată de Rusia.

Compania OMV Petrom se așteaptă la beneficii importante din proiect: „După finalizare, zăcământul Neptun Deep va contribui la securitatea și independența energetică a României, va sprijini tranziția energetică și va stimula dezvoltarea economică a țării.” Costul estimat este de până la patru miliarde de euro, împărțit între OMV Petrom și compania de stat Romgaz, fiecare având 50% din proiect. Primele foraje sunt deja în desfășurare, iar gazul ar urma să fie extras din 2027.

Un mare angajament pentru Europa

OMV Petrom promite și că „estimările indică aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze extrase, ceea ce ar transforma România, prin Neptun Deep, în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.”

Astfel, România ar deveni energic autonomă și ar putea contribui la reducerea dependenței Europei de gazul rusesc. Impactul asupra economiei românești nu poate fi determinat exact. Statul și companiile implicate se așteaptă la mai puțină dependență energetică și mai multe venituri, dar modul în care acestea vor fi folosite în beneficiul cetățenilor rămâne incert.

Securitatea militară

Pe de altă parte, România ar avea infrastructură energetică extrem de importantă în Marea Neagră, în apropierea zonei de conflict rus. Militarul George Scutaru, șeful „New Strategy Center”, a avertizat la conferința de apărare AHK din noiembrie 2025 că „Rusia va încerca să saboteze exploatarea gazelor, de aceea securitatea IT a instalației este esențială.”

Generalul Gheorghiță Vlad a subliniat, potrivit informat.ro, că zona economică exclusivă a României nu intră sub articolul 5 al Tratatului NATO și că flota română trebuie să fie capabilă să protejeze infrastructura critică, inclusiv Neptun Deep, cablurile electrice subacvatice și comunicațiile submarine. Există riscul interferențelor cu nave și zboruri rusești, iar prioritară este consolidarea flotei.

Scutaru avertizează și asupra lipsei unei reglementări clare privind doborârea dronelor în zona economică exclusivă. Totuși, ar fi posibil ca Turcia sau „coaliția celor dispuși” să sprijine protecția Neptun Deep, recunoaște Vlad.

Protecția mediului și schimbările climatice

Greenpeace vede în proiect riscuri majore pentru mediu și biodiversitate. „Neptun Deep reprezintă o amenințare pentru generațiile prezente și viitoare”, avertizează organizația. Conform estimărilor Greenpeace România, proiectul ar putea genera peste 200 de milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră în 20 de ani, crescând frecvența valurilor de căldură și numărul victimelor. Studiul profesorului Wim Thiery de la Vrije Universiteit Brussel arată că „1,2 milioane de copii născuți între 2010 și 2020 vor experimenta cel puțin o val de căldură suplimentară în viața lor din cauza emisiilor Neptun Deep.”

Biodiversitatea Mării Negre ar fi grav afectată: zece foraje, o conductă de 160 km și zeci de nave transportând materiale vor perturba viața marină și terestră, avertizează Greenpeace.

Este necesar gazul?

Greenpeace susține că gazul de la Neptun Deep nu este esențial pentru securitatea energetică a Europei, iar argumentele OMV Petrom sunt discutabile. Analizele arată că UE nu are nevoie de livrări suplimentare pentru a acoperi cererea în scădere. Totuși, importurile externe există și reducerea lor ar putea fi facilitată de gazul românesc.

Apel pentru renunțarea la combustibilii fosili

Greenpeace cere guvernelor europene să nu mai investească în infrastructură pentru gazul fosil și să accelereze tranziția la energie regenerabilă, reducând astfel dependența de „instrumentul geopolitic” al gazului, mai ales în contextul amenințării rusești în Marea Neagră. De asemenea, viața fără gaz ar fi mai sănătoasă pentru populație.