România și Georgia reinventează un mega-proiect energetic uitat prin sertare

După mulți ani în care n-a mai vorbit nimeni de mega-proiectul energetic AGRI, România și Georgia îl repun în discuție.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, și ambasadorul Georgiei la București, Tamar Beruchashvili, au readus în discuție promovarea proiectului Azerbaidjan — Georgia — Romania Interconnector (AGRI), în contextul siguranței energetice europene și al dezvoltării economiilor statelor active în această inițiativă.

AGRI este un megaproiect estimat acum câțiva ani la 4,5 miliarde de euro prin care se dorea o alterenativă de aprovizionare a Europei centrale cu gaze venite din zona Caspică. După ani de negocieri între statele interesate, România, Azerbaidjan, Georgia, Ungaria, proiectul a fost lăsat baltă.

Acum pare să fie iar de interes. ”„În situația actuală, este mai mult decât necesar să readucem în prim plan proiectele care reprezintă o alternativă la gazul rusesc, cum este proiectul AGRI, de exemplu. Chiar dacă pe hârtie a fost demarat în 2008, din anumite motive acest proiect nu a fost pus în practică până în prezent. Acest proiect presupunea transportul gazelor naturale din regiunea Caspică, pe teritoriul Azerbaidjanului și Georgiei, și traversarea Mării Negre cu ajutorul navelor metaniere până în Portul Constanța. Din păcate, renunțarea la acest proiect a însemnat și oprirea investițiilor în infrastructura de stocare a gazelor, Europa fiind complet nepregătită din acest punct de vedere la ora actuală. De aceea, astfel de întâlniri, precum cea de azi, devin foarte importante pentru a încerca să găsim soluțiile optime pentru revitalizarea AGRI ca alternativă la gazul rusesc”, a declarat președintele CCIR, Mihai Daraban.

„Georgia își dorește o colaborare cât mai strânsă cu România, mai ales în ceea ce privește crearea unui culoar de transport maritim și dezvoltarea infrastructurii de procesare și distribuție a resurselor de gaz natural lichefiat. Vă asigurăm de tot sprijinul nostru în ceea ce privește finalizarea cât mai urgentă a proiectului AGRI. Poziția geografică a României, și aici mă refer la deschiderea de la Marea Neagră prin Portul Constanța, ar fi permis ca odată ajunse în acest loc, gazele lichefiate să fie regazeificate și transportate mai departe prin conducte spre restul Europei. Volumele de gaze ar fi asigurat astfel consumul României, iar restul ar fi fost redirecționate către piețele din Europa care și-ar fi exprimat intenția de a le achiziționa”, a declarat Tamar Beruchashvili, al întâlnirea cu Daraban.

Ce este AGRI

AGRI era gândit ca un sistem de conducte şi terminale de lichefiere, respectiv regazeificare, care să conecteze portul Constanţa de sursa gazelor din Azerbaidjan, pe ruta Georgia-Marea Neagră. Mai exact, gazul din Azerbaidjan, ţară cu un potenţial uriaş de hidrocarburi, urma să fie transportat până la portul Batumi din Georgia, prin conducte. La Batumi, gazul ar fi trebuit să fie lichefiat şi apoi transportat pe Marea Neagră, cu metanierele, până la Constanţa, unde printr-un alt terminal se regazeifica. Şi în final, gazul ar fi trebuit să fie introdus în ţevile româneşti şi trimis acolo unde ar fi fost nevoie.

Volumele de gaze erau destinate în principal asigurării consumului României şi Ungariei. Investiţia totală era de 4,5 miliarde de euro, iar în compania de proiect se aflau ca acţionari patru societăţi: SOCAR (Azerbaidjan), GOGC (Georgia), Romgaz (România) şi MVM (Ungaria). După ani de negocieri de vizite reciproce ale oficialilor din țările respective și după ce s-au cheltuit bani pentru studii de fazabilitate, brusc, proiectul a fost tras pe linie moartă, pe motivul că investițiile ar fi prea mari.