România și Moldova pregătesc reluarea navigaţiei pe Prut. S-a navigat pe Prut din 1856 până la impunerea graniței URSS

După mulți ani de tergiversări, reprezentanții ministerelor transporturilor din Republica Moldova și România își propun să colaboreze pentru asigurarea condițiilor de navigație pe Prut, o modalitate de transport de mărfuri care a fost interzisă după ce Prutul a devenit granița vestică a URSS.

Reluarea navigației pe Prut a fost unul din obiectivele discutate în cadrul întâlnirii care a avut loc la Chișinău între vicepremierul și ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Vladimir Bolea, şi Ionel Scrioșteanu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor din România.

Potrivit secretarului de stat, s-a convenit trecerea la o acțiune comună de dragare a albiei Prutului pentru a fi facilitată navigația pe Prut prin asigurarea adâncimilor minime de navigație.

„Pe componenta transportului fluvial, părțile au analizat intensificarea cooperării pentru adâncirea șenalului navigabil al râului Prut, în vederea relansării transportului de marfă și valorificării potențialului logistic al regiunilor riverane”, a precizat Ionel Scrioșteanu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

Nu este un proiect nou. Pe Prut se naviga din anul 1856. Până în 1914, s-a navigat pe un sector de 318 km, de la vărsarea Prutului în Dunăre, la Galaţi, până la Nemţeni. Navigația pe Prut a fost întrerupă după Al Doilea Război Mondial, când Prutul a devenit granița vestică a URSS.

Este un proiect european. În 2011, la reuniunea de la Viena a Parteneriatului pentru Îmbunătăţirea Infrastructurii şi Navigaţiei pe Dunării (PIDIN) s-a stabilit ca făcând parte din Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi Proiectul „Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe râul Prut”, aflat la poziţia 60 din lista de proiecte.

Pe Prut se naviga din 1856

Transportul naval de mărfuri pe Prut nu ar fi un proiect nou, ci adaptarea la condițiile presupuse astăzi de transportul naval de mărfuri, pentru că pe Prut se naviga din 1856, cu toate că  abia din 1870 se poate vorbi de o activitate organizată. Până în 1914, s-a navigat pe un sector de 318 km, de la vărsarea Prutului în Dunăre, la Galaţi, până la Nemţeni.

Lucrările hidrotehnice realizate de Administraţia Comercială a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie după sfârşitul Primului Război Mondial au permis extinderea sectorului navigabil până la Sculeni, pe o distanţă de 445 km.

Se naviga cu nave având capacităţi de 300 până la 600 de tone. După al Doilea Război Mondial, cursul râului a devenit graniţă a URSS şi autorităţile de la Moscova au interzis navigaţia pe Prut.

Până şi Moscova avea intenţii bune. Se preconiza realizarea unui sistem de ecluze

Anul 1968 avea să aducă o schimbare în intenţiile strategice ale sovieticilor. Cu aprobarea Guvernului de la Bucureşti, URSS a început să facă cercetări şi să cureţe albia Prutului pe sectorul de 535 km, de la Dunăre la Stânca-Costeşti. URSS chiar începuse navigaţia pe Prut, dar, după o surpare produsă la km 337, a fost suspendată navigația pe sectorul Cahul-Ungheni.

În anii 70 au avut loc mai multe întâlniri între experţi ruşi şi români, pentru discutarea Convenţiei hidrotehnice dintre URSS şi RSR. În perioada 1970-1973, au fost realizate mai multe studii, potrivit cărora la început s-ar putea naviga în regim natural de scurgere, cu nave cu capacitatea de până la 600 de tone. Apoi, prin realizarea unui sistem de ecluze s-ar putea naviga „în regim barat, cu acumulări în trepte, cu nave cu capacitate de 700–1.000 de tone”.

Acordurile bilaterale dintre România și Republica Moldova au dat „undă verde” proiectului

În 2011, când cele două guverne au semnat un acord privind un ajutor financiar nerambursabil de 100 milioane de euro acordat Republicii Moldova de România, Ministerul Transporturilor a propus să fie finanţate Studiul de Fezabilitate privind „Amenajarea pentru navigaţie a râului Prut” (1,3 milioane euro) şi Studiul de fezabilitate pentru „Lucrări de navigaţie în zona de confluenţă a Prutului cu Dunărea” (200.000 euro). Dar nu s-a făcut nimic concret.

În Protocolul celei de a 6-a sesiuni a Comisiei Mixte de Colaborare Economică România–Republica Moldova, desfăşurată la Bucureşti, s-a convenit că „părţile vor încuraja colaborarea în vederea creării condiţiilor de restabilire a navigaţiei pe Prut”.

În Protocol se mai precizează că România şi Republica Moldova vor înfiinţa o „Comisie Mixtă de Transport Naval”, a căreia activitate se va baza pe Studiul de fezabilitate pentru „Lucrări de navigaţie în zona de confluenţă a Prutului cu Dunărea”. Dar iarăşi nu s-a întâmplat nimic.

La Prut, avem patru porturi pe hârtie: Oancea, Fălciu, Riseşti şi Prisăcani

Teoretic, amenajarea Prutului pentru navigaţie a rămas unul din obiectivele guvernelor României, indiferent de culoarea politică. Practic, nu s-a întâmplat nimic. În legile 73/1996 şi 363/2006, privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, e menţionat şi acest proiect.

În Legea 363/2006, la Secţiunea 1 – „Reţele de transport”, în anexa 5 – „Direcţii de dezvoltare”, la punctul C – „Reţeaua de căi navigabile şi porturi”, sunt trecute două obiective ce vizează reluarea navigaţiei pe Prut. La punctul 1, „Căi navigabile la care se vor executa lucrări de amenajare”, la poziţia 1.07 e trecută „amenajarea râului Prut între Dunăre şi Nodul Hidrografic Stânca-Costeşti”, iar la punctul 5, referitor la înfiinţarea de noi porturi, se menţionează, la poziţia 5.01, înfiinţarea a patru noi porturi pe Prut, la Oancea, Fălciu, Riseşti şi Prisăcani.

Guvernul de la Chișinău a dat startul reluării navigației pe Prut în 2012

Autoritățile de la Chişinău au dat dovadă de pragmatism. În vara lui 2012, a avut loc un prim transport de mărfuri pe Prut. O barjă cu 600 tone de pietriş, încărcată în Portul Constanţa, a străbătut Prutul de la Dunăre la Cahul.

La acest moment au asistat premierul de la acea vreme al Republicii Moldova, Vlad Filat, oficiali guvernamentali şi reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor din România.

Se intenționa ca lucrările de dragare și sistematizare a albiei Prutului să fie continuate pentru a se putea naviga până în oraşul Leova, corespunzător comunei Bumbata, judeţul Vaslui.

După 14 ani de la acel prim transport experimental sunt șanse mari ca reluarea navigației pe Prut să fie reluată, mai ales în condițiile în care este un proiect eligibil pentru a fi finanțat prin Strategia UE pentru Regiunea Dunării.