România și paradoxul Trump: singura țară din UE cu rating pozitiv pentru președintele american nu e o anomalie, ci un simptom

România a spart frontul. Într-o Uniune Europeană unde Donald Trump este privit predominant cu suspiciune, iritare sau respingere, românii fac notă discordantă. Nu marginal. Nu ambiguu. Clar. Sunt singurii cetățeni din întregul bloc comunitar care îi acordă un rating pozitiv. Nu Polonia, nu Italia, nu Ungaria, nu vreo altă țară suspectată reflex de simpatii „nealiniante”. România.

Faptul nu este o simplă anomalie statistică. Este o fisură în consensul european. O diferență de percepție care spune mai mult despre psihologia colectivă a românilor decât despre Donald Trump însuși.

Pentru că, în realitate, românii nu răspund la Trump ca persoană.

Răspund la ceea ce simbolizează el într-o lume care devine din nou periculoasă.

Europa occidentală și ruptura de ideea de lider puternic

În statele nordice și în nucleul dur al Uniunii Europene, ratingurile lui Trump sunt catastrofale. Danemarca, Suedia, Norvegia îl resping cu scoruri negative extreme, apropiate de unanimitate.

Această reacție nu este surprinzătoare. Europa occidentală a trecut, în ultimele decenii, printr-un proces sistematic de „demilitarizare psihologică”. Liderul ideal a devenit administratorul. Tehnocratul. Managerul discret.

Trump este exact opusul acestui model.

Nu este discret. Nu este tehnocrat. Nu este previzibil.

Este, în schimb, perceput ca fiind puternic.

Pentru societățile occidentale stabile, puterea brută este suspectă. Pentru societățile aflate la periferia istoriei, puterea este liniștitoare.

Aceasta este prima cheie pentru a înțelege paradoxul românesc.

România: reflexele unei istorii nesigure

România nu a avut luxul stabilității istorice.

Invazii, ocupații, dictaturi, tranziții bruște. Secolul XX nu a fost, pentru români, o perioadă de consolidare liniștită, ci o succesiune de adaptări forțate.

Această experiență creează un tip specific de psihologie colectivă.

Societățile stabile apreciază predictibilitatea. Societățile instabile apreciază forța.

Trump nu este perceput, în România, ca un ideolog. Este perceput ca un garant.

Nu al democrației abstracte. Al securității concrete.

Pentru o țară aflată la granița estică a NATO, în proximitatea directă a unui război activ, ideea de lider american puternic nu este o chestiune de preferință ideologică. Este o chestiune de supraviețuire percepută.

Românii nu răspund la discursul lui Trump. Răspund la simbolul lui.

Contrastul absolut: Trump pozitiv, Putin respins

Aici apare unul dintre cele mai importante detalii ale sondajului.

România este pro-Trump, dar categoric anti-Putin.

Această combinație nu este contradictorie. Este perfect logică.

Trump este asociat, în percepția românească, cu America. Cu NATO. Cu garanția militară.

Putin este asociat cu amenințarea directă.

Pentru români, aceste două figuri nu aparțin aceluiași registru simbolic. Una este văzută ca scut. Cealaltă ca pericol.

Singura țară europeană în care Putin are rating pozitiv este Serbia. O societate cu o relație istorică, culturală și religioasă diferită față de Rusia.

România, în schimb, are o memorie istorică profund traumatizată de vecinătatea estică.

Această memorie nu poate fi ștearsă prin propagandă.

Dincolo de Trump: criza de încredere în liderii europeni

Ratingul pozitiv al lui Trump în România nu spune doar ceva despre Trump.

Spune ceva despre Europa.

Mai precis, spune ceva despre percepția slăbiciunii liderilor europeni.

În ultimii ani, Uniunea Europeană a cultivat imaginea consensului, a negocierii, a compromisului permanent. Aceste valori funcționează într-un mediu stabil. Dar într-o lume percepută ca fiind din ce în ce mai periculoasă, consensul poate fi interpretat ca ezitare.

Românii nu resping Europa.

Dar nu mai cred că Europa se poate apăra singură.

În acest vid simbolic apare figura liderului american puternic.

Nu ca alternativă la Europa. Ci ca supliment de securitate.

România nu este excepția. Este avertismentul

România nu este o anomalie statistică.

Este un indicator.

Arată ce se întâmplă într-o societate aflată la intersecția dintre două lumi: Occidentul stabil și Estul amenințător.

Românii nu îl apreciază pe Trump pentru că ar împărtăși neapărat ideologia lui.

Îl apreciază pentru ceea ce reprezintă.

Putere.

Claritate.

Predictibilitate într-o lume imprevizibilă.

În timp ce Europa occidentală își permite luxul sofisticării politice, Europa de Est rămâne ancorată într-o realitate mai simplă și mai dură.

Realitatea în care întrebarea fundamentală nu este „cine are dreptate”.

Ci „cine ne poate proteja”.

Iar răspunsul, pentru o parte semnificativă a românilor, este încă scris cu cinci litere.

Trump.

Iată cifrele concrete ale studiului Gallup International care fundamentează concluziile:

Dimensiunea și structura studiului

• Total respondenți: 64.097 adulți
• Număr țări analizate: 61
• Perioada colectării datelor: octombrie – decembrie 2025
• Eșantion mediu pe țară: aproximativ 1.000 respondenți
• Metodologie: sondaje naționale reprezentative, ajustate demografic (vârstă, sex, regiune)

Aceste cifre fac din studiu unul dintre cele mai ample barometre globale de percepție politică.

Ratingul global favorabil (procente pozitive nete)

Clasamentul global al liderilor incluși în studiu arată astfel:

• Papa Leon: cel mai ridicat rating global (nu a fost comunicat un procent exact în articol, dar domină clar clasamentul)
• Donald Trump: +30% rating favorabil global
• Xi Jinping: +29%
• Vladimir Putin: +25%
• Narendra Modi: +25%
• Benjamin Netanyahu: +19%

Aceste procente reprezintă diferența dintre opiniile favorabile și cele nefavorabile.

Ratingul lui Donald Trump în Europa (țări selectate)

Țările europene unde Trump are rating pozitiv:

• Kosovo: +27
• România: +11
• Republica Moldova: +10
• Macedonia de Nord: +2

România este singurul stat membru al Uniunii Europene cu rating pozitiv net pentru Trump.

Ratingul lui Donald Trump în Europa de Nord (comparativ)

Țările cu cele mai negative scoruri:

• Danemarca: −84
• Suedia: −80
• Norvegia: −79

Acestea sunt printre cele mai negative scoruri înregistrate oriunde în lume.

Ratingul lui Vladimir Putin în Europa

• Serbia: singura țară europeană cu rating pozitiv pentru Putin
• România: rating negativ puternic (comparabil cu alte state NATO din regiune)
• Ucraina: −98 (cel mai negativ scor înregistrat în studiu)

Acest −98 este, practic, o respingere aproape unanimă.

Ce înseamnă concret scorul României: +11 pentru Trump

Un scor de +11 nu înseamnă că majoritatea absolută îl adoră pe Trump, ci că:

• procentul celor care au o opinie favorabilă depășește cu 11 puncte procentuale procentul celor care au o opinie nefavorabilă.

De exemplu, un scenariu ipotetic compatibil cu scorul ar putea fi:

• 45% favorabil
• 34% nefavorabil
• 21% neutru / fără opinie

Rezultatul net: +11.

Concluzia statistică pură, fără interpretare

Din cele 61 de țări analizate:

• România este singurul stat UE cu rating pozitiv pentru Trump
• Serbia este singura țară europeană cu rating pozitiv pentru Putin
• Europa de Nord are cele mai negative scoruri pentru Trump
• Ucraina are cel mai negativ scor pentru Putin
• Trump are al doilea cel mai bun rating global dintre liderii politici analizați