România și riscul „penei prostului”: Cum poate o reglementare bine intenționată să golească rezervoarele țării

Guvernul României va adopta în ședința de azi un proiect de OUG care, deși sună seducător pentru portofelul cetățeanului, ascunde în spate un mecanism economic periculos. Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate, avertizează că ne aflăm în fața unui paradox clasic: dorința de a scădea prețul cu orice preț ne poate lăsa, la propriu, cu mașinile în drum. Este scenariul sumbru al „penei prostului” la nivel național, unde ieftinirea forțată distruge oferta și lasă piața fără picătură de combustibil.

Piatra de temelie a strategiei guvernamentale este plafonarea adaosului comercial la jumătate din media ultimului an. La prima vedere, măsura pare o lovitură dată lăcomiei corporațiilor, însă matematica reală de la terminalele din Constanța spune o altă poveste. ”Dacă ne uităm la prețurile angro FOB Constanța, vedem că adaosurile nu aveau cum să crească, dimpotrivă. Vineri, prețul în Constanța era 1435 USD/tonă. Convertim în litri și lei, adăugăm acciza și TVA și ne dă 9,90 lei/l. Eu duminică am alimentat cu 9,85 lei/l… A făcut cineva socoteala să vadă dacă reducerea la jumătate a adaosurilor nu îi pune pe comercianți în pierdere? Nu cred… Adaosul nu înseamnă profit, că din adaos plătești și angajații, și impozitele, și curentul și restul. Tot din adaos plătesc și ICAS. Guvernul o înțelege asta? Și dacă îi pune în pierdere, nu cumva vor închide? Cine mai cumpără dacă revinde în pierdere? Oligopol? Ce efect au oligopolurile pe prețuri? Știm. Cum poți reduce adaosul la jumătate și, în același timp, să păstrezi ICAS, impozit suplimentar de 0,5% care se aplică la toate veniturile, pe fiecare verigă din lanț (deci cascadează în prețul la pompă)???” a spus Biriș

Problema se complică atunci când realizăm că adaosul comercial nu reprezintă profitul curat al unei companii, ci sursa din care se plătesc salariile, curentul electric și impozitele tot mai împovărătoare. Statul român pare să ignore acest detaliu vital, menținând în același timp „barbarismul” numit ICAS – un impozit de 0,5% pe cifra de afaceri care se aplică inclusiv pe acciză. Practic, Guvernul taxează taxa, cascadează costurile pe fiecare verigă a lanțului de distribuție și apoi cere comercianților să reducă adaosul la jumătate, riscând să îi împingă direct în zona de pierdere. Întrebarea care rămâne este una de logică elementară: ce investitor va mai cumpăra combustibil de pe piața internațională pentru a-l revinde în România cu o pierdere garantată?

Nici eliminarea obligativității bio-etanolului nu aduce vești mai bune pe termen lung. Deși această componentă „verde” este mai costisitoare decât motorina fosilă, scoaterea ei din ecuație are un efect de bumerang. Pe de o parte, lovim direct în industria internă și în angajații din fabricile românești care produc acest biocombustibil, adâncind dependența de importuri. Pe de altă parte, eliminarea acestui volum de amestec scade cantitatea totală de lichid disponibilă în piață. Dacă prețul scade artificial și consumul crește, dar volumul de marfă scade pentru că am eliminat bio-etanolul, drumul către penurie este pavat cu cele mai bune intenții.

09:05, 03.02.2026 • Finanțe

Toată isteria despre Taxa Temu e falsă! Iată cum profită România și antreprenorii locali

Singura piesă din acest puzzle care pare să aibă o logică de supraviețuire este interzicerea re-exporturilor. Într-o piață unde prețul ar fi plafonat sub nivelul regional, motorina din Constanța ar „evapora” către piețele vecine în căutarea unui preț corect, lăsând pompele locale uscate în doar câteva ore. Totuși, această barieră este doar un pansament pentru o rană pe care statul și-o provoacă singur.

Concluzia expertului este pe cât de simplă, pe atât de ignorată în birourile de la Palatul Victoria. Statul nu ar trebui să se joace de-a piața liberă cu bisturiul plafonărilor. Rolul său crucial în acest moment ar trebui să fie asigurarea fluxului de aprovizionare și eliminarea anomaliilor fiscale precum ICAS, care oricum este programat pentru eliminare anul viitor. În loc să ne împușcăm singuri în genunchi cu măsuri populiste care riscă să oprească motorul economiei, ar fi timpul ca prioritățile să redevină pragmatice: să avem ce cumpăra, înainte de a ne certa pe cât costă.

Ce cuprinde OUG

Nota de fundamentare a proiectului pe care Guvernul îl va adopta zi prevede următoarele:

• declararea situației de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere;
• exportul produselor petroliere (benzină și motorină) se poate realizează doar cu acordul ministerului cu atribuții în domeniul economic și ministerul de resort;
• se limitează adaosul comercial practic de operatorii economici care produc, importă, distribuie și / sau comercializează benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora este limitat la cel mult 50% din media adaosului comercial înregistrat în ultimele 12 luni calendaristice. Măsura are în vederea evitării unui comportament inadecvat al operatorilor economici şi stoparea unor posibile tendințe de speculă pentru a prevenii creșteri nejustificate a prețurilor la aceste produse.
• se instituie măsuri de prevenire a vânzării de produse petroliere la un preț care depășește valorile preţurilor maximale;
• se introduce posibilitatea ca operatorii economici să diminueze conținut de biocarburant din volumele de benzină puse pe piață de la 8% la minim 2% pentru benzină, pe perioada de aplicare a măsurilor de protecție.

Măsurile propuse vizează:

• eliminarea ambiguităților juridice și a riscului de interpretare neunitară;
• asigurarea delimitării corecte a atribuțiilor instituțiilor publice;
• evitarea unor disfuncționalități în implementarea mecanismului de alocare a gazelor naturale;
• prevenirea apariției unor dezechilibre între participanții la piață;
• reducerea riscului de litigii generate de aplicarea neclară a prevederilor legale.

În lipsa acestor intervenții legislative, există riscul afectării continuității în aprovizionarea consumatorilor și al blocajelor operaționale în piața gazelor naturale.

Prin prezentul proiect de act normativ se propune:

1. a) corectarea atribuțiilor instituționale:

• înlocuirea sintagmelor care indică ANRE în mod necorespunzător;
• înlocuirea formulării „în condițiile legii” cu indicarea explicită a instituției competente, respectiv Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, în vederea respectării cadrului legal privind atribuțiile autorităților publice;

1. b) Completarea mecanismului de repartizare a gazelor naturale:

• instituirea unui mecanism clar de repartizare proporțională a cantităților disponibile, în funcție de consumul estimat al clienților fiecărui furnizor;
• introducerea unor prevederi detaliate privind defalcarea cantităților pe categorii de consum
• stabilirea unor reguli explicite de calcul, inclusiv:

• determinarea stocurilor minime;
• calculul diferențelor între consumul estimat și cantitățile alocate;
• recalcularea cantităților în funcție de evoluția consumului;

• reglementarea unui mecanism de recalculare și ajustare periodică, pe baza datelor transmise de operatorii din piață;

1. c) instituirea unor obligații privind transmiterea și actualizarea datelor între producători, furnizori și autoritățile competente.