România și Ucraina resping acuzațiile Moscovei privind un presupus complot pentru deturnarea unui avion rus
România și Ucraina au dezmințit, marți, acuzațiile formulate de Rusia, care susține că serviciile de informații ucrainene, sprijinite de Marea Britanie, ar fi încercat să deturneze un avion de vânătoare rus MiG-31 echipat cu o rachetă hipersonică Kinjal, pentru a-l direcționa către o bază NATO din România. Autoritățile de la București și Kiev au calificat afirmațiile ca fiind „propagandistice” și lipsite de fundament, potrivit agenției AFP.
FSB susține că a neutralizat o „operațiune ucraineano-britanică”
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a afirmat că ar fi dejucat o „operațiune a serviciilor secrete ucrainene și britanice” menită să deturneze un avion de vânătoare MiG-31K, capabil să transporte rachete hipersonice Kinjal. Potrivit declarațiilor oficiale ruse, aparatul ar fi urmat să fie redirecționat către o bază NATO din apropierea Constanței, unde ar fi fost ulterior „doborât de sistemele de apărare antiaeriană”.
Într-un videoclip difuzat de televiziunea de stat rusă, o persoană cu fața blurată — prezentată drept unul dintre piloții abordați — afirmă că ar fi fost contactată prin email de agenți ucraineni, care i-ar fi promis trei milioane de dolari și cetățenia unei țări occidentale dacă ar fi ucis comandantul avionului și ar fi reușit să preia controlul aeronavei.
Ca reacție la presupusa tentativă, FSB a anunțat că forțele ruse au lansat lovituri cu rachete Kinjal asupra unor „centre de informații ale armatei ucrainene” situate la Brovarî, lângă Kiev, și la baza aeriană Starokostiantiniv, în regiunea Hmelnițk, atacuri confirmate și de agenția rusă de presă TASS.
Kievul: „O nouă narațiune de propagandă”
Centrul ucrainean pentru combaterea dezinformării, aflat în subordinea Consiliului de Securitate și Apărare Națională, a calificat acuzațiile Moscovei drept „propagandă tipică”. „Difuzarea unor asemenea povești mincinoase este o tactică clasică a serviciilor ruse, menită să discrediteze Ucraina și partenerii săi”, a transmis instituția într-un comunicat pe rețelele sociale.
Oficialii ucraineni subliniază că Rusia recurge frecvent la asemenea acuzații pentru a justifica atacuri asupra infrastructurii ucrainene și pentru a influența opinia publică internă în contextul conflictului prelungit.
Reacția României: „Un scenariu desprins din romanele sovietice de spionaj”
Ministerul Afacerilor Externe de la București a respins categoric acuzațiile Moscovei, calificându-le drept „inventate”.
„Aceste afirmații amintesc mai degrabă de un roman de spionaj sovietic decât de o relatare factuală”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, într-un mesaj publicat pe platforma X.
Oficialul român a adăugat că „singura realitate este agresiunea rusă și provocările constante care o însoțesc”, sugerând că Moscova folosește astfel de narațiuni pentru a acoperi propriile acțiuni militare.
Forțele ruse continuă să avanseze în Donețk
Acuzațiile vin într-un moment în care forțele ruse continuă să avanseze în estul Ucrainei, în special în regiunea Donețk, unde se concentrează luptele cele mai intense. În paralel, Moscova își intensifică campaniile de dezinformare, iar acuzațiile de „comploturi occidentale” sunt tot mai frecvente în presa de stat rusă.
Pe plan diplomatic, încercările de mediere inițiate de președintele american Donald Trump pentru a opri cel mai sângeros conflict european de după Al Doilea Război Mondial par blocate, fără perspective imediate de reluare a negocierilor.