România, sub presiunea datoriei externe: Creșterea accelerată a îndatorării pune probleme guvernanților

Publicat: 01 mai 2025, 14:14, de Nitulescu Gabriel, în ECONOMIE , ? cititori
România, sub presiunea datoriei externe: Creșterea accelerată a îndatorării pune probleme guvernanților
Plafonul datoriei publice

Experții avertizează că țara noastră se confruntă cu provocări majore în gestionarea datoriei externe, amplificate de factori precum criza pandemică, războiul din Ucraina și instabilitatea politică.

Sustenabilitatea datoriei publice a devenit principalul indicator pentru evaluarea sănătății finanțelor publice în Uniunea Europeană, conform unei analize realizate de prof. univ. Cristian Socol pentru Ziarul Economic. Spre deosebire de vechiul accent pus pe deficitul bugetar structural, analiza datoriei oferă o imagine mai clară și mai realistă, integrând riscuri pe termen scurt, mediu și lung pentru România. „Este ca un diagnostic medical complet, care ia în calcul nu doar starea actuală, ci și riscurile viitoare”, explică Socol.
Această schimbare de paradigmă reflectă necesitatea unei abordări mai flexibile, care să țină cont de particularitățile macroeconomice ale fiecărui stat membru. Indicatorii de sustenabilitate sunt mai ușor de monitorizat și oferă o evaluare transparentă, bazată pe date concrete, spre deosebire de estimările volatile ale deficitului structural, conform Gândul.

România în context european: Unde ne situăm? Ponderea datoriei în PIB – o comparație îngrijorătoare

Datele oficiale din 22 aprilie 2025 arată că România are o datorie guvernamentală brută de 54,8% din PIB, situându-se pe locul 12 în UE în ceea ce privește ponderea datoriei, sub media europeană de 81%. Totuși, această cifră este departe de a fi liniștitoare. Țări precum Grecia (153,6%), Italia (135,3%) sau Franța (113%) înregistrează niveluri mult mai ridicate, însă state precum Danemarca (31,1%) sau Estonia (23,6%) demonstrează că se poate și mai bine.
Creșterea datoriei României a fost accelerată de două șocuri majore: pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina. În perioada 2019-2024, ponderea datoriei a crescut cu 13,3 puncte procentuale din PIB în timpul pandemiei și cu alte 6,5 puncte din cauza conflictului din vecinătate. Această dinamică reflectă atât alocările insuficiente pentru stimuli economici în timpul pandemiei, cât și costurile ridicate de finanțare generate de instabilitatea regională. În plus, instabilitatea politică din 2024 și depășirea țintei de deficit bugetar au agravat situația.

Riscuri pe Termen Scurt, Mediu și Lung

Pe termen scurt, România se confruntă cu riscuri financiare și de competitivitate, depășind pragul de sustenabilitate al indicatorului S0 (0,43). Alături de țări precum Slovacia, Grecia și Estonia, țara noastră este vulnerabilă la volatilitatea piețelor financiare și la accesul limitat la finanțare. Necesitatea brută de finanțare a României (13,3% din PIB în 2024) rămâne sub pragul critic de 16%, însă experții recomandă reducerea acesteia sub 9% pentru a asigura o traiectorie sustenabilă.
Pe termen mediu, România se numără printre cele 11 state UE cu risc ridicat, conform indicatorului S1. Pentru a readuce datoria sub pragul de 60% din PIB în următorii zece ani, ar fi necesară o ajustare structurală de peste 2,5% din PIB, ceea ce implică măsuri dure de consolidare fiscală. Factorii precum deficitul structural și îmbătrânirea populației complică și mai mult situația.
Pe termen lung, România se încadrează în categoria țărilor cu risc mediu, conform indicatorului S2. Presiunile generate de cheltuielile cu pensiile și sănătatea, în contextul îmbătrânirii populației, ar putea duce la o traiectorie nesustenabilă a datoriei dacă nu sunt implementate reforme structurale.

Soluții pentru o datorie controlabilă

Pentru a redresa situația, România trebuie să acționeze pe mai multe fronturi:
  1. Consolidare fiscală inteligentă: Reducerea deficitului bugetar prin raționalizarea cheltuielilor și combaterea evaziunii fiscale.
  2. Stimularea economiei: Investiții în producția internă pentru a reduce deficitul comercial și a crește potențialul economic.
  3. Management eficient al datoriei: Creșterea finanțării în lei, emisiunea de obligațiuni verzi și menținerea unui buffer financiar în Trezorerie.

Investițiile publice: Cheia sustenabilității?

Un punct controversat al analizei este rolul investițiilor publice. În timp ce Socol subliniază importanța orientării deficitului către investiții productive, Președintele Consiliului Fiscal contestă această abordare, argumentând că multe investiții sunt finanțate din fonduri europene, ceea ce reduce impactul lor asupra sustenabilității.
Totuși, datele Ministerului Finanțelor arată o creștere semnificativă a investițiilor din fonduri naționale în 2024 (62% din total, față de 38% în 2023).
„Investițiile în infrastructură, educație și sănătate sunt esențiale pentru modernizarea României și pentru o consolidare fiscală de calitate”, insistă Socol, avertizând că tăierile bruște ale investițiilor ar putea repeta greșelile austerității din 2010-2011.
Evitarea unui acord cu FMI și a unei ajustări forțate de piețe depinde de capacitatea autorităților de a implementa reforme curajoase și de a restabili încrederea investitorilor. Timpul pentru acțiune este acum.