România, terfelită în presa germană cu narațiuni reciclate din propaganda Kremlinului

În dimineața de 22 mai, cotidianul german Die Welt a publicat în secțiunea „Meinung” (Opinie) un text semnat de jurnalistul britanic Neil Clark, intitulat „Die Demokratie stirbt in Rumänien” (Democrația moare în România).

 Autorul susţine că, deşi Europa „jubilează” după victoria candidatului pro-UE Nicușor Dan, „o ale­gere democratică a fost anulată, iar cel mai popular candidat a fost arestat și exclus din cursă”. Articolul este disponibil numai abonaţilor WELTplus şi este încadrat explicit ca și comentariu, nu o relatare de ştiri.

Cine este Neil Clark

Clark este colaborator independent, cunoscut pentru texte favorabile naţionalizării serviciilor publice în Marea Britanie şi pentru comentarii difuzate de canale media finanţate de statul rus, precum RT şi Sputnik. În mai multe rânduri, a criticat sancţiunile occidentale şi a pus sub semnul întrebării sprijinul acordat Ucrainei, poziţii care se suprapun cu linia propagandei Kremlinului.

Ce afirmă articolul din Die Welt (şi replica identică din The Spectator)

Textul preia, aproape la literă, aceeaşi teză publicată de Clark pe 19 mai în revista britanică The Spectator sub titlul “Democracy dies in Romania” . Argumentul central: „Dacă primul tur iese «greşit», anulezi turul doi. Dacă «candidatul greşit» tot riscă să câştige, îl reţii înainte să se înregistreze şi îl interzici” (Neil Clark, The Spectator).

Formularea lasă impresia unui “plan” orchestrat de autorităţile române şi a fost preluată rapid de site-uri şi conturi de social-media care difuzează frecvent naraţiuni pro-ruse.

23:12, 02.05.2025 • LIFESTYLE

Dracula, neamțul. Die Welt afirmă că ar fi un personaj german

06:07, 21.04.2025 • Internațional

Donald Trump a semnat doar cinci legi, dar a emis 124 de ordine executive! Ce înseamnă asta pentru democrația americană

Ce spun faptele verificabile

• Alegeri repetate 2024/2025. În decembrie 2024 Curtea Constituţională a României a anulat primul scrutin prezidenţial din cauza suspiciunilor de ingerinţă externă (anchetate separat)

• Scrutinul din 18 mai 2025. Observatorii internaţionali OSCE/ODIHR au evaluat turul al II-lea drept “în general bine organizat, cu respectarea libertăţilor fundamentale”, deşi au notat probleme precum retorica defăimătoare şi dezinformarea online

• Contestaţia lui George Simion. Pe 22 mai, Curtea Constituţională a respins unanim cererea de anulare înaintată de candidatul învins. Nu există, așadar, confirmarea acuzaţiei că „favoritul poporului” ar fi fost arestat şi excluşi. Singurul politician notoriu arestat (Horaţiu Potra, aliatul lui Călin Georgescu) este investigat pentru presupusă conspiraţie la violenţă, nu pentru simpla candidatură

Onorariile şi politica editorială a Die Welt

Secţiunea „Meinung” funcţionează în regim de guest-author: redacţia cumpără texte externe, iar plata – un onorariu standard pentru drepturi de autor – nu echivalează cu „advertorial” sau „conţinut sponsorizat”. În absenţa unor dovezi financiare, afirmaţia că materialul ar fi „plătit de Rusia” rămâne speculativă. Die Welt precizează uzual că opiniile exprimate „aparţin autorului” şi nu reflectă poziţia redacţiei; articolul lui Clark este etichetat exact în acest fel.

De ce contează: mecanismul dezinformării

1. Opinia publicată într-un ziar de încredere capătă, prin simpla asociere, legitimitate în ochii cititorilor care nu disting între o analiză editorială externă şi munca reporterilor.

2. Preluarea selectivă în România – de regulă fără contextul că piesa este un comentariu plătit – transformă textul într-o „ştire” despre „ce spune prestigioasa presă germană”.

3. Amplificarea pe reţele sociale (inclusiv prin conturi pro-Kremlin identificate de ONG-uri de fact-checking) înmulţeşte ecoul şi alimentează neîncrederea în instituţiile româneşti.

Ce să înțelegem?

• Articolul lui Neil Clark este o opinie personală, publicată în format paywall şi remunerată conform uzanţelor editoriale germane, nu o anchetă jurnalistică a redacţiei Die Welt.

• Multe dintre afirmaţiile centrale contrazic datele oficiale, observaţiile OSCE şi hotărâri recente ale instanţei româneşti.

• Lipsa unor precizări clare în citările româneşti favorizează re-împachetarea textului drept „un verdict al presei germane”.

• Faptul că autorul este activ de ani buni pe platforme media finanţate de Kremlin justifică întrebările despre posibila motivaţie ideologică, dar nu probează o plată directă de la guvernul rus.