România, vizată indirect de tariful anunțat de Trump pentru țările care fac afaceri cu Iranul

România se numără printre statele care ar putea fi vizate indirect de noua măsură anunțată de președintele Statelor Unite, Donald Trump, privind impunerea unui tarif de 25% asupra bunurilor provenite din țările care au relații comerciale cu Iranul. 

Donald Trump a anunțat că tariful este „valabil imediat” și se aplică tuturor țărilor care „fac afaceri” cu Republica Islamică Iran. „Orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice și toate activitățile comerciale desfășurate cu Statele Unite ale Americii. Acest ordin este final și definitiv”, a scris liderul american pe rețelele sociale, fără a detalia ce tip de relații comerciale intră sub incidența deciziei.

Casa Albă nu a oferit informații suplimentare despre modul concret de aplicare a tarifelor și nici despre statele care ar putea fi afectate în mod direct. Anunțul vine în contextul escaladării tensiunilor dintre Washington și Teheran, pe fondul protestelor antiguvernamentale din Iran. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat luni că opțiunile militare, inclusiv lovituri aeriene, rămân „pe masă”, în cazul continuării represiunii violente împotriva protestatarilor.

Iranul și principalii săi parteneri comerciali

Iranul are relații comerciale semnificative în special cu state din Asia și Orientul Mijlociu. China este cel mai mare partener comercial al Teheranului, urmată de Irak, Emiratele Arabe Unite, Turcia și India. Aceste țări ar putea resimți cel mai puternic efectele unei eventuale aplicări stricte a noilor tarife americane, în funcție de nivelul schimburilor comerciale pe care le au cu Statele Unite.

12:44 • Internațional

De ce se clatină Iranul și ce ar putea să facă Trump

07:40 • Internațional

Șah diplomatic între Washington și Teheran: Donald Trump anunță că Iranul vrea să negocieze pe fondul protestelor sângeroase

În cazul statelor europene, inclusiv România, impactul depinde de dimensiunea relațiilor comerciale cu Iranul și de măsura în care administrația americană va decide să aplice tarifele fără excepții sau diferențieri.

Unde se situează România

România are relații comerciale cu Iranul, însă acestea rămân modeste ca volum și importanță strategică, atât în raport cu economia românească, cât și cu piața iraniană. Potrivit celor mai recente date disponibile, schimburile comerciale bilaterale se află pe o tendință descendentă în ultimii ani, în principal din cauza sancțiunilor internaționale și a restricțiilor impuse de Uniunea Europeană.

În 2024, România a exportat către Iran bunuri în valoare de aproximativ 127,6 milioane de dolari, în timp ce importurile din Iran s-au situat la circa 55,03 milioane de dolari. Chiar și la aceste niveluri, Iranul nu este un partener comercial major pentru România, ponderea sa în comerțul exterior fiind redusă.

Datele istorice indică fluctuații semnificative. În 2022, exporturile Iranului către România au fost estimate la aproximativ 84,67 milioane de dolari, incluzând produse din mase plastice, combustibili, sticlă și alte bunuri industriale. Conform unor estimări din rapoarte bilaterale, valoarea totală a schimburilor comerciale româno-iraniene a atins, în anumiți ani, circa 348 milioane de dolari, însă această cifră variază în funcție de sursa statistică și de perioada analizată.

Tendințe recente și structura comerțului

După un nivel considerat ridicat în 2021, volumul total al schimburilor comerciale bilaterale a scăzut semnificativ în perioada 2022–2023. Înăsprirea sancțiunilor internaționale, dificultățile de plată și restricțiile logistice au afectat atât exporturile, cât și importurile.

În 2024, exporturile României către Iran au fost dominate de produse agricole, în special cereale, porumbul fiind principalul produs livrat. De asemenea, România a exportat carne și resturi comestibile, precum și cantități mai reduse de lemn și produse din lemn, mașini, vehicule și alte bunuri industriale.

În sens invers, importurile României din Iran au constat, potrivit datelor din anii anteriori, în produse plastice, combustibili minerali și uleiuri, dar și fructe, textile, precum și diverse materiale de construcții și produse chimice.