Românii din diaspora nu mai culeg căpșuni. S-au reorientat către alte meserii​

Potrivit specialiștilor în resurse umane, comunitatea românească din diaspora a trecut printr-o transformare semnificativă în ultimii ani. Dacă în trecut, cei mai mulți români plecau în Italia și Spania la cules de căpșuni sau pentru a îngriji bătrâni, acum lucrurile stau foarte diferit. În prezent, românii din diaspora s-au reorientat către domenii mai diverse și mai bine remunerate.​

Românii și-au diversificat domeniile de activitate

Mulți dintre românii din afara țării lucrează în sectoare precum IT, logistică, construcții, hotelier și de alimentație. În Germania, de exemplu, cei mai mulți români lucrează în construcții și logistică. Însă un număr tot mai mare se angajează în domeniul IT, unde le este permis să lucreze de la distanță. Salariul minim pe economie în Germania este de 12,82 euro pe oră. Asta înseamnă că un angajat cu normă întreagă câștigă minim 2.222 euro brut în fiecare lună.

În Italia, românii reprezintă cea mai mare comunitate de muncitori străini. Mai exact, 1 din 5 străini este român. Aceștia lucrează în diverse domenii, de la sudură și montaj de tâmplărie, până la tehnicieni în inginerie și sănătate .​

Angajatorii au așteptări tot mai mari

Odată cu diversificarea domeniilor de activitate, au crescut și cerințele angajatorilor. Românii din diaspora care muncesc în domenii mai avansate trebuie să cunoască limba țării gazdă. Bineînțeles, trebuie să aibă și competențe pe măsura jobului. De exemplu, în domeniul IT, este esențială cunoașterea limbajelor de programare și a tehnologiilor nou apărute.

18:12 • ALEGERI

Aproape 70.000 de români au votat deja în Diaspora pentru preşedinte

22:41 • POLITICĂ

A început votul în diaspora. S-a deschis prima secție de vot

Totuși, angajatorii străini nu sunt atât de dispuși să angajeze români conform nivelului de educație al acestora. Aproape jumătate dintre românii cu studii universitare care lucrează în străinătate ocupă locuri de muncă destinate muncitorilor necalificați.

Reorientarea profesională și diversificarea domeniilor de activitate în care acționează conaționalii noștri reflectă schimbări majore în percepția față de UE și față de propria țară.

Conform unui sondaj realizat de IRES în 2024, aproximativ 13% dintre tinerii români cu vârste între 14 și 35 de ani intenționează să plece la studii în străinătate. În același timp, 25% ar vrea să plece temporar la muncă în afara țării, iar 10% iau în considerare emigrarea definitivă.

Dacă imediat după intrarea în UE țara noastră pierdea muncitori necalificați, în momentul de față asistăm la un adevărat exod al creierelor.