Românii, luați prin surprindere? Avertismentul care cutremură scena politică: „Atenție la USR!”

Un text viral semnat de fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă, inflamează dezbaterea publică. 

Adevărata putere ar aparține unei „armate ong-iste”

Un text publicat în revista QMagazine de Corneliu Calotă, fost purtător de cuvânt al Guvernului și expert în comunicare publică, a devenit viral într-un timp record și circulă intens în rândul oficialilor puterii. Mesajul său, construit ca un avertisment sever, susține că România se află în fața unei transformări politice profunde, în care USR ar fi devenit principalul pol de influență, nu prin vot, ci printr-o strategie de infiltrare sistematică. Calotă susține că fenomenul ar fi trecut neobservat de opinia publică, „anesteziată de scandaluri sterile”, în timp ce partidele tradiționale ar fi „în metastază morală”.

În analiza sa, autorul descrie un tablou în care instituțiile statului ar fi, rând pe rând, preluate de lideri și apropiați ai USR, iar adevărata putere ar aparține unei „armate ong-iste” care ar acționa ca o structură de influență paralelă. Textul, cu ton de avertisment sever, este prezentat drept o încercare de a trage „frâna de mână” înainte ca România să intre într-un model politic care nu ar mai putea fi schimbat prin vot.

Ascensiunea USR, prezentată drept o operațiune tăcută: „infiltrare”

Corneliu Calotă susține că USR ar fi devenit „de facto cel mai puternic partid din România”, deși în Parlament este abia al patrulea ca număr de mandate. În opinia sa, influența crescută ar proveni dintr-o strategie discretă și disciplinată, în care instituțiile-cheie sunt ocupate gradual, prin lideri, consilieri, experți și structuri de suport. El enumeră domeniile în care, afirmă el, useriștii ar fi preluat sau ar fi pe cale să preia conducerea: Președinția, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării, Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, posturile publice de radio și televiziune, dar și MIPE, prin reprezentarea lui Dragoș Pâslaru.

19:08 • POLITICĂ

O ipoteză de luat în seamă: dacă Macron cade, USR riscă să devină irelevant

16:57 • POLITICĂ

Mandatul useristului Moșteanu la Apărare: bâlbe strategice și pierdere de credibilitate în fața SUA

În plus, Calotă susține că presiunea asupra Guvernului ar avea ca obiectiv preluarea Avocatului Poporului, iar justiția ar fi ținta finală.

În opinia sa, inclusiv Guvernul ar fi „capturat”, iar premierul Bolojan ar aplica politici „inepte”, „de neînțeles fără influență externă”. Autorul nu ocolește nici figura lui Nicușor Dan, despre care spune că ar fi „prăbușit sub povara funcției” și complet „userizat”, fără capacitatea de a gestiona provocările politice.

Rețeaua ONG-urilor, descrisă drept adevărata sursă de putere

O parte consistentă din textul devenit viral se concentrează pe rolul ONG-urilor, pe care Calotă le descrie drept structura reală de influență. El afirmă că acestea ar funcționa ca mecanisme politico-morale cu misiuni precise, grupate în șase piloni:

1. Fabrica morală

ONG-uri care decid cine este „curat” și cine este „corupt”, definind moralitatea publică și legitimând discursul userist.

2. Mecanismul de rușinare

O strategie de atac rapid, în care criticii ar fi decredibilizați în 24 de ore prin indignare publică, presiune mediatică și campanii orchestrate.

3. Infiltrarea prin experți

Tineri specializați, vocali și disciplinați ar fi integrați în ministere, agenții și administrație, ca „misionari ideologici”, nu ca tehnocrați.

4. Crearea unei media paralele

Platforme digitale, site-uri și canale de fact-checking ar forma un „ecosistem al adevărului userist”, cu rol în construirea unei realități alternative.

5. Canalul ideologic de import

ONG-urile ar funcționa ca interfață pentru adoptarea unor politici externe, fără dezbatere internă sau adaptare la realitatea românească.

6. Rețeaua care nu poate fi dată jos prin vot

Autorul susține că puterea ONG-urilor nu este sancționabilă prin alegeri, ceea ce ar reprezenta riscul fundamental: indiferent de vot, influența lor ar rămâne.

PSD, PNL și UDMR – descrise ca partide paralizate și fără reacție

Calotă susține că partidele tradiționale sunt incapabile să reacționeze. PSD ar fi „îmblânzit” și rușinat, PNL ar fi în derivă totală după epoca Iohannis, iar UDMR ar evita orice conflict pentru a nu deveni „ținta Bruxelles-ului”.

În acest context, afirmă el, România ar fi vulnerabilă la capturarea instituțională, într-un moment de fragilitate politică.

Românii, „obosiți și dezamăgiți”: teren fertil pentru manipulare

Autorul descrie populația drept epuizată de ani de minciuni, scandaluri și dezamăgiri, ceea ce, în opinia sa, ar crea un spațiu favorabil influenței useriste. El susține că dezinteresul civic ar fi exploatat pentru a avansa o agendă politică neasumată.

O paralelă istorică incendiară: Germania anilor 1932-33

Deși precizează explicit că nu compară ideologia, Calotă face o analogie între ascensiunea USR și contextul istoric care a permis NSDAP să ajungă la putere. Elementele comune, afirmă el, ar fi:

• fragmentarea partidelor tradiționale
• oboseala elitelor
• slăbiciunea instituțională
• structurile paralele de influență
• opinia publică ușor manipulabilă.

Analogia este prezentată ca una „structurală”, nu ideologică.

„Un moment de răscruce”: apelul final, cu ton de ultim avertisment

În finalul textului, Corneliu Calotă își intensifică mesajul, susținând că România se află într-un moment critic, în care o reacție întârziată ar putea transforma acest avertisment într-un „epitaf politic”. El avertizează că lipsa unei reacții ar conduce la un model orwellian, în care identitatea și istoria ar fi remodelate, iar mecanismele democratice ar fi anulate.

Potrivit autorului, nu mai este vorba despre confruntări politice obișnuite, ci despre „destinul națiunii”, într-un context global complicat de evoluțiile din Ucraina. Mesajul său se încheie cu un apel la luciditate și asumare publică: „Cine tace acum va plânge mai târziu.”