Românii revin la lemne de foc, din cauza facturilor la energie. Ce spune AEI
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, afirmă că folosirea tot mai frecventă a lemnului de foc în zonele rezidențiale nu este un fenomen cultural sau o problemă de mentalitate, ci o consecință directă a creșterii prețurilor la energie și a unei tranziții energetice realizate necorespunzător.
„Fumul vine din prețul mare la energie electrică și gaze”
„Fumul nu vine din ignoranţă. Fumul vine din preţul mare la energie electrică şi gaze. Lemnul nu este cauza. Lemnul este răspunsul”, afirmă Chisăliţă.
El explică că România a investit masiv în surse regenerabile, rețele și electrificare, însă fără a acorda prioritate eficienței energetice și capacităților de stocare, potrivit Antena 3 CNN. Drept urmare, sistemul produce energie ieftină în perioadele cu consum redus și energie scumpă în momentele de vârf, precum iarna sau serile.
„Factura nu mai este un număr, ci un risc”
Președintele AEI explică că au fost adăugate capacități fără sisteme de stocare, ceea ce a dus la crearea unui sistem care generează energie ieftină în perioadele în care nu este necesară și energie scumpă exact în momentele critice, precum iarna sau seara. În opinia sa, factura la energie nu mai reprezintă doar un număr, ci un adevărat risc.
În acest context, oamenii reacționează rațional, spune el.
Chisăliță subliniază că, în fața riscurilor, gospodăriile românești reacționează logic: lemnul le oferă control, predictibilitate și un cost aparent redus. El afirmă că nu este vorba despre un eșec cultural, ci despre un eșec al designului economic și energetic.
Acesta consideră că sancțiunile și interdicțiile cu privire la folosirea lemnului de foc, nu sunt soluții reale.
Cât timp electricitatea și gazul rămân scumpe, nu putem renunța la lemne
Chisăliță avertizează că o interdicție fără o alternativă funcțională nu reduce consumul, ci îl mută în zona gri: lemnul nu poate fi eliminat din sobe prin simple ordine administrative, atâta timp cât electricitatea și gazul rămân scumpe și imprevizibile.
„Fumul nu dispare. Se ascunde”, avertizează el.
Potrivit lui, soluția trebuie să fie una economică, nu morală. Prioritatea trebuie să fie creșterea eficienței energetice a clădirilor, urmată de politici tarifare care să facă energia modernă competitivă, tocmai în perioadele critice de încălzire.
Potrivit acestuia, primul pas trebuie să fie investiția în eficiență: izolație corespunzătoare, ferestre performante și instalații dimensionate corect.
„Cel mai ieftin kilowatt-oră este cel pe care nu-l consumi”, spune Chisăliță.
De asemenea, el consideră că gazul natural ar trebui folosit ca un instrument de tranziție.
Gazul trebuie privit ca un instrument de tranziție, nu ca un inamic ideologic. În realitate, este mai curat decât majoritatea combustibililor arși acum în sobe și poate juca rolul de a reduce dependența de lemn, explică președintele AEI.
„Când omul vede rezultatul în factură, nu mai caută scurtături”
El mai propune implementarea unor tarife sezoniere și nocturne, care să scadă prețul energiei electrice în perioadele de vârf pentru încălzirea locuințelor, precum și prioritizarea investițiilor în capacități de stocare înainte de a construi noi unități de producție.
„Dacă noaptea e ieftină energia electrică, şemineul cu lemn devine inutil. Stocarea trebuie să vină înaintea noilor capacităţi. Fără stocare, mai adaugi volatilitate şi cost. Cu stocare, tai vârful, importurile scumpe şi panica din facturi. Iar subvenţiile trebuie mutate la echipamente.”, a afirmat Dumitru Chisăliță.
De asemenea, Chisăliță subliniază că românii nu poluează cu lemn din ignoranță, ci pentru că energia modernă a devenit prea scumpă și impredictibilă, din cauza unor investiții realizate într-o ordine greșită. Când eficiența este reală, energia sigură și prețul scăzut, utilizarea lemnului dispare de la sine, fără interdicții, amenzi sau discursuri morale. Președintele AEI conchide:
„Fumul nu se combate cu morală. Se combate cu facturi corecte.”