Românii strâng punga. Vânzările de alimente au scăzut în 2025

Publicat: 05 feb. 2026, 12:23, de Anamaria Ionel, în SOCIAL , ? cititori
Românii strâng punga. Vânzările de alimente au scăzut în 2025
Românii strâng punga. Vânzările de alimente au scăzut în 2025. Sursa foto: Pixabay.com

Semnalele de avertizare vin din ce în ce mai clar din zona consumului, unul dintre principalii piloni ai economiei românești în ultimii ani. Datele statistice publicate joi arată că vânzările din comerț, un indicator care reflectă fidel evoluția consumului privat, au intrat într-o fază de stagnare și chiar de declin în unele segmente-cheie. În spatele cifrelor se conturează o schimbare de comportament a populației, pe fondul presiunilor persistente asupra veniturilor reale.

Comerțul cu amănuntul, aproape pe loc

Potrivit datelor Institutul Național de Statistică, comerțul cu amănuntul a crescut anul trecut cu doar 0,2%, un avans marginal comparativ cu ritmul din anii anteriori. Evoluția slabă a fost trasă în jos de vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun, care au scăzut cu 2,7%.

Această dinamică indică o presiune directă asupra bugetelor gospodăriilor, în condițiile în care tocmai bunurile de bază sunt cele de la care consumatorii încep să reducă atunci când resursele devin mai limitate.

Antreprenorii confirmă scăderea cererii

Aceeași tendință este confirmată și de mediul de afaceri. Toate sectoarele economice reclamă scăderi ale vânzărilor, ale numărului de clienți și ale comenzilor, potrivit calculelor care au stat la baza indicelui Confidex.

Studiul Confidex este realizat din 2020 de Impetum Group și reprezintă singura cercetare longitudinală din România care măsoară, de peste cinci ani, nivelul de încredere al antreprenorilor în economia națională. În acest interval, în jurul studiului s-a coagulat o comunitate de peste 4.500 de oameni de afaceri și antreprenori.

Sectoare mai rezistente și domenii sub presiune

La finalul anului 2025, Comerțul și Industria rămân sectoarele cele mai echilibrate și relativ optimiste, potrivit Confidex. În schimb, Construcțiile și Transporturile se mențin într-o zonă de prudență accentuată, pe fondul costurilor ridicate și al incertitudinilor privind investițiile.

IT-ul și Agricultura se detașează printr-un nivel mai ridicat de pesimism. În cazul IT-ului, antreprenorii invocă impactul accelerat al inteligenței artificiale asupra modelelor de business, iar în agricultură, condițiile meteo imprevizibile continuă să afecteze producția și veniturile.

Scăderi vizibile în servicii

Datele INS indică o scădere generalizată a serviciilor destinate populației, nu doar probleme punctuale. În luna octombrie, mai multe domenii au raportat un declin consistent:

  • hoteluri și restaurante: minus 12% față de luna precedentă și minus 9,4% față de aceeași perioadă a anului anterior;
  • agenții turistice și tur-operatori: scăderi atât în ritm lunar, cât și anual;
  • spălătorii și curățătorii: minus 7,8% an/an;
  • jocurile de noroc și activitățile recreative: aproximativ minus 5% an/an.

Faptul că inclusiv serviciile care, în mod tradițional, rezistă mai bine în perioade dificile intră pe teritoriu negativ sugerează o ajustare mai profundă a comportamentului de consum.

De ce nu este vorba despre un efect sezonier

INS publică atât seria brută a datelor, cât și seria ajustată sezonier. Scăderea apare în ambele variante, ceea ce înseamnă că nu poate fi explicată prin concedii, numărul de zile lucrătoare sau alți factori sezonieri.

Seria ajustată sezonier este cea utilizată de băncile centrale și de analiștii macroeconomici pentru a identifica tendințele reale din economie. În acest caz, datele indică clar o contracție, nu un simplu accident statistic.

Veniturile reale și presiunea inflației

Deși inflația s-a temperat față de vârfurile din perioada 2022-2023, efectele cumulate asupra bugetelor familiilor persistă. O parte semnificativă din creșterile salariale a fost absorbită de costuri mai mari cu locuința, serviciile esențiale și dobânzile ridicate.

În acest context, ceea ce se vede acum în zona serviciilor pentru populație reprezintă a doua etapă a ajustării: după o perioadă în care consumul a fost menținut artificial, gospodăriile devin mai prudente și reduc cheltuielile considerate neesențiale.

Impactul asupra economiei

Serviciile pentru populație au o pondere importantă atât în valoarea adăugată, cât și în ocuparea forței de muncă. O scădere prelungită în acest sector pune presiune pe firmele mici și mijlocii, duce la amânarea investițiilor și se reflectă într-un ritm mai slab de creștere economică în trimestrele următoare.

Datele statistice actuale funcționează astfel ca un semnal timpuriu al încetinirii economiei, înainte ca efectele să devină vizibile în cifrele de PIB sau în statisticile privind ocuparea forței de muncă.