ROMATSA: profitul se înjumătățește exact în anul în care conturile sunt poprite. Anatomia unei fragilități anunțate

ROMATSA își bugetează pentru 2026 un profit de 45,26 milioane de lei, în scădere cu 51,89% față de rezultatul brut de 94,07 milioane realizat în 2025. Cifra, în sine, ar părea un detaliu contabil la o regie cu venituri de peste 2 miliarde de lei. Citită însă în contextul în care conturile companiei sunt blocate din 1 iulie în executarea silită declanșată de Pfizer împotriva statului român, ea spune altceva: administratorul traficului aerian românesc intră în cea mai gravă criză de lichiditate din istoria sa cu cea mai subțire marjă de siguranță din ultimii ani.

Veniturile cresc cu 5,5%, cheltuielile cu 8,4%. Restul e aritmetică pură

Proiectul de buget lansat în consultare publică estimează venituri totale de 2,029 miliarde de lei, în creștere cu 5,47% față de 2025, din care 1,975 miliarde vin din serviciile de navigație aeriană reglementate — practic monopolul regiei asupra spațiului aerian românesc. Problema nu e la venituri, ci la ritm: cheltuielile totale urcă la 1,983 miliarde de lei, cu 8,42% mai mult decât anul trecut, adică de o dată și jumătate mai repede decât încasările.

Rezultatul: o marjă brută de aproximativ 2,2% din venituri. Pentru o companie cu monopol natural, tarife reglementate și cerere garantată de geografia continentului, este o marjă de supraviețuire, nu de dezvoltare. Orice derapaj — un an slab de trafic, o depreciere a leului care scumpește contribuția la Eurocontrol (deja majorată cu 6 milioane de lei în 2026), o decizie defavorabilă în vreun litigiu — șterge integral profitul.

83% din cheltuieli merg pe personal. Investițiile scad la 67 de milioane

Structura de cost explică rigiditatea. Cheltuielile cu personalul sunt bugetate la 1,632 miliarde de lei și reprezintă 83,14% din cheltuielile de exploatare — o pondere care lasă managementului spațiu de manevră aproape nul. Cheltuielile de natură salarială cresc cu 8,41% față de nivelul aprobat în 2025, iar bonusurile urcă cu 22,34% față de realizat, într-un an în care compania funcționează cu conturile poprite.

ACTUALITATE

Credit-punte sau FRB: cele două variante puse pe masă de Nazare pentru salvarea ROMATSA

ACTUALITATE

ROMATSA avertizează că mai are resurse de funcționare doar pentru câteva săptămâni după blocarea conturilor

În oglindă, sursele de finanțare a investițiilor scad la 67 de milioane de lei — doar 75,81% din nivelul realizat în 2025 și circa 3,3% din venituri. Pentru o infrastructură critică de navigație aeriană, care operează radare, sisteme de comunicații și centre de dirijare într-o regiune de conflict activ la graniță, raportul de 24 la 1 între cheltuielile de personal și investiții este dezechilibrul structural cel mai vizibil din întregul buget. Singura corecție notabilă vine pe zona de guvernanță: cheltuielile cu contractele de mandat scad cu 39,39%, la 4,09 milioane de lei, ca efect al Legii 158/2025.

Creanțe de 91,7 milioane: TAROM și HiSky nu plătesc

Bugetul admite, cu o franchețe rară pentru un document oficial, că regia nu se așteaptă la recuperarea restanțelor de la doi clienți-cheie: creanțele restante rămân la 91,675 milioane de lei, iar documentul consemnează explicit că TAROM și HiSky Europe „nu vor închide soldul restant și nici acoperi soldul curent până la finele anului 2026″.

Cu alte cuvinte, statul-proprietar tolerează ca propria companie aeriană să fie finanțată informal de propriul administrator de trafic aerian — o subvenție încrucișată nedeclarată, echivalentă cu de două ori profitul bugetat al ROMATSA.

Elefantul din buget: poprirea Pfizer și paradoxul Eurocontrol

Niciun rând din proiectul de buget nu poate însă concura cu ceea ce nu prinde bugetul: din 30 iunie, Eurocontrol — organizația care colectează pentru ROMATSA tarifele de rută de la companiile aeriene, adică sursa a peste 97% din venituri — a fost notificată ca terț poprit în executarea silită de 3,42 miliarde de lei plus 18,5 milioane de euro inițiată de Pfizer împotriva statului român, după decizia instanței belgiene din aprilie privind vaccinurile anti-COVID. Conturile regiei au fost blocate pe 1 iulie.

Paradoxul este brutal: ROMATSA nu este parte în litigiul Pfizer, nu a cumpărat vaccinuri și nu a semnat nimic — dar este singura entitate a statului român cu fluxuri de încasări externe, centralizate și previzibile, deci ținta perfectă pentru un creditor al statului. Suma executată — 3,42 miliarde de lei — depășește veniturile anuale totale ale regiei și este de 75 de ori profitul bugetat pe 2026.

Guvernul a pus pe masă două soluții de avarie: un credit-punte prin EximBank sau finanțare din Fondul de rezervă bugetară, ministrul interimar de finanțe Alexandru Nazare insistând pe varianta creditului tocmai pentru că nu se reflectă în deficitul cash. Ambele sunt, însă, perfuzii de lichiditate, nu tratament: cât timp popririle subzistă, o companie profitabilă pe hârtie funcționează, în fapt, din împrumuturi garantate implicit de stat — statul care i-a creat problema.

O companie sănătoasă operațional, capturată de riscurile proprietarului

Diagnosticul economico-financiar al ROMATSA în 2026 se rezumă la trei propoziții. Operațional, compania este solidă: monopol reglementat, trafic în creștere, venituri predictibile. Structural, este fragilă: marjă de 2%, costuri de personal de 83%, investiții în scădere și creanțe necolectabile de la companii de stat. Iar existențial, este ostatică: soarta ei nu se decide în turnul de control de la Otopeni, ci în instanțele belgiene și în negocierile statului român cu Pfizer.

Întrebarea pentru Ministerul Transporturilor nu este de ce scade profitul cu 52%, ci alta, mai incomodă: ce se întâmplă cu siguranța traficului aerian al României dacă „soluția temporară” durează mai mult decât lichiditatea împrumutată.